În luna noiembrie 2026, costul mediu pentru serviciile de apă potabilă și canalizare din România a fost de 16,60 lei pe metru cub, fără TVA. Această cifră reflectă datele furnizate de ANRSC și de operatorii de profil din țară. Analiza efectuată asupra a 53 de tarife din diverse localități indică o distribuție neuniformă a costurilor, existând variații semnificative între orașele analizate.
Din totalul celor 53 de tarife monitorizate, 28 de localități înregistrează prețuri care depășesc media națională, reprezentând aproximativ 53% din eșantion. În schimb, 25 de tarife se situează sub pragul de 16,60 lei/mc. Diferența dintre cel mai mic și cel mai mare tarif identificat în România este de 13,21 lei pentru fiecare metru cub, ceea ce înseamnă că în anumite zone consumatorii plătesc de peste două ori mai mult decât în altele.
Localitatea cu cele mai mici tarife pentru apă și canalizare este Ploiești, unde Apa Nova Ploiești aplică un preț de 10,02 lei/mc, fără TVA. Această valoare este cu 39,6% mai mică decât media națională și cu 6,58 lei/mc sub aceasta. Urmează Chiajna, din județul Ilfov, unde Veolia România aplică un tarif de 11,05 lei/mc, urmată de Aquatorontal din județul Timiș, cu 11,36 lei/mc.
La polul opus, Călărașiul deține cel mai ridicat tarif din analiza realizată, cu o valoare de 23,23 lei/mc, fără TVA, furnizată de ECOAQUA. Acest preț depășește media cu aproape 40%. Alte localități cu costuri ridicate sunt Vaslui, unde AQUAVAS aplică 21,49 lei/mc, și Iași, unde APAVITAL percepe 21,17 lei/mc. Tarife mari se înregistrează și în Galați, Mediaș sau în zona deservită de Compania de Apă Târgoviște-Dâmbovița.
În București, tariful cumulat pentru apă și canalizare este de 13,45 lei/mc, fără TVA, fiind cu 19% mai mic decât media de 16,60 lei/mc. În ceea ce privește alte orașe mari, Aradul și Constanța au tarife peste medie, în timp ce Brașovul și Cluj-Napoca, prin Compania de Apă Someș, se situează sub pragul național. Sibiu și Oradea rămân printre zonele cu cele mai mici costuri de utilizare.
Monitorizarea tarifelor la utilități face parte din contextul economic actual în care instituțiile fiscale și de control sunt implicate în gestionarea resurselor și a performanței. În perioada recentă, ANAF a început testarea unui sistem propriu de inteligență artificială și a identificat 1.800 de contribuabili cu risc fiscal mare, într-un context în care se discută și modificări ale sistemelor de salarizare.