Deciziile de cumpărare din supermarket sunt adesea influențate de factori care ne fac să cheltuim bani pe produse neesențiale. Chiar dacă consumatorii pleacă de acasă cu o listă precisă, ofertele de tipul „trei la preț de două” sau produsele așezate strategic lângă casa de marcat pot schimba complet planul inițial. Psihologul Ileana Ilie explică modul în care aceste capcane de la raft transformă o vizită obișnuită într-o cheltuială neprevăzută.
Cercetătorii de la Breda University of Applied Sciences au analizat comportamentul a 323 de persoane și aproape 3.800 de produse înregistrate pe bonurile fiscale. Rezultatele, publicate în august 2026 în revista Journal of Retailing and Consumer Services, arată că foamea nu este principalul factor pentru volumul total de produse cumpărate. Totuși, senzația de foame crește cu aproximativ 9% șansele de a achiziționa neplanificat produse din categoria dulciurilor și a gustărilor pentru fiecare punct de intensitate suplimentar.
Scopul vizitei la magazin reprezintă un determinant mult mai puternic decât foamea în procesul de selecție a produselor. Aproape 69% dintre persoanele care au intrat în supermarket doar pentru a se uita au achiziționat lucruri neplanificate, în timp ce la cei veniți pentru aprovizionarea obișnuită acest procent este de doar 24%. Analiza statistică indică faptul că cei fără o intenție clară au șanse de aproximativ 8,6 ori mai mari să facă achiziții spontane.
Vârsta joacă, de asemenea, un rol crucial în modul în care consumatorii reacționează la stimulii de la raft. Participanții de peste 55 de ani au realizat cele mai puține cumpărături neplanificate, deși au declarat că le era mai foame decât celorlalți. Legătura dintre foame și achizițiile spontane a fost observată în rândul consumatorilor mai tineri, deoarece aceștia pot avea o disponibilitate mai mare pentru testarea unor produse noi sau pentru schimbarea preferințelor.
Promoțiile de volum pot duce direct la creșterea risipei alimentare, deoarece ofertele pot induce o falsă senzație de economisire. Un studiu din mai 2025 a demonstrat că reducerile condiționate de cumpărarea mai multor bucăți au generat vânzări cu 19,5% mai mari decât ofertele pentru un singur produs. Această tendință este periculoasă, deoarece o parte din alimentele cumpărate în plus nu sunt consumate, transformând astfel avantajul financiar într-o pierdere prin risipă.
Problema risipei alimentare este extrem de gravă la nivelul întregii Uniuni Europene. Conform datelor Eurostat publicate în septembrie 2026, în anul 2024, în UE au fost aruncate aproximativ 57,9 milioane de tone de alimente și resturi alimentare. Această cantitate reprezintă echivalentul a 129 de kilograme pentru fiecare locuitor, iar peste jumătate din acest volum, respectiv 53%, provine direct din gospodării, unde media risipei este de 69 de kilograme pe persoană.