Pensionarii care au desfășurat activități în grupe de recalculare au observat că, în urma procesului de recalculare din septembrie 2024, deciziile de pensie primite indică sume mai mici decât cele încasate anterior. Deși sumele aflate în plată au fost menținute, acești retați nu vor beneficia de indexări pentru o perioadă lungă de timp. Expertul în pensii Sorin Nemeș susține că noua lege a pensiilor conține o eroare fundamentală de arhitectură legislativă care îi dezavantajează pe cei cu stagii de cotizare scurte.
Problema principală derivă din schimbarea modului în care punctele acumulate sunt transformate în sume de bani. Sorin Nemeș explică faptul că noua formulă nu mai reflectă diferențele dintre persoanele care au lucrat în condiții normale și cele care au avut activități cu riscuri sau uzură fizică ridicată. Expertul descrie această schimbare ca fiind un „abuz matematic” mascat într-o formulă de calcul, menționând că eroarea a fost introdusă conștient în cadrul noii legislații pentru a asimila categorii de muncitori diferite.
În sistemul anterior, reglementat de Legea 263/2010, calculul se baza pe stagiul complet de cotizare aplicabil fiecărui pensionar, nu neapărat pe numărul total de ani lucrați. Pentru profesii precum minerii, siderurgiștii sau mecanicilor de locomotivă, stagiul putea fi de 15, 17, 20, 22 sau 25 de ani, în loc de 35 de ani. Această variabilitate permitea obținerea unui punctaj mediu anual mai mare prin împărțirea punctelor la un numitor mai mic, compensând astfel condițiile de muncă dificile și carierele mai scurte.
Noua lege a eliminat noțiunea de punctaj mediu anual și a introdus Valoarea Punctului de Referință (VPR), stabilită la 81 de lei. Această valoare este rezultatul împărțirii pensiei din august 2024, de 2.032 lei, la un stagiu mediu fix de 25 de ani. Sorin Nemeș critică utilizarea acestui reper de 25 de ani ca fiind nejustificată, deoarece acest numitor universal favorizează persoanele cu stagii mari de 30-35 de ani, crescându-le artificial pensia, în timp ce pedepsește pe cei cu stagii de 15 sau 20 de ani.
Deși legea protejează sumele în plată, asigurând că pensionarii continuă să încaseze cantumul anterior până când noua formulă îi depășește, consecințele economice sunt reale. Sorin Nemeș avertizează că, în perioada în care pensiile rămân neschimbate, inflația va reduce puterea de cumpărare a acestor persoane. Prin această metodă, statul a „înghețat” de fapt drepturile celor care au cotizat pe perioade scurte din cauza condițiilor extreme, deoarece pensiile lor vor pierde valoare la fiecare indexare viitoare.
Sistemul de pensii din România funcționează pe baza unui număr de puncte de cotizare, unde valoarea acestora este determinată de legislația în vigoare la momentul calculului. Modificările legislative recente vizează ajustarea mecanismelor de distribuție a fondurilor, însă aplicarea unor formule de calcul fixe poate genera disparități între categoriile de muncitori, în special între cei care au beneficiat de regimuri de protecție pentru muncă în condiții speciale și cei din regimuri standard.