Analiza datelor din „Barometrul economiei mici 2026” relevă o distribuție neuniformă a performanței financiare a companiilor din România pe nivel județean. Bucureștiul, Clujul, Ilfovul și Iașiul se află în fruntea clasamentului profitabilității, în timp ce Caraș-Severin marchează cele mai slabe rezultate. Studiul, realizat de FGO în colaborare cu SMARTreports, evidențiază discrepanțe majore între marja netă mediană și capacitatea companiilor de a genera profit în diferite regiuni ale țării.
În ceea ce privește marja netă mediană, Bucureștiul deține cel mai înalt nivel, de 12,93%, urmat de Cluj, care înregistrează 12,36%. Aceste cifre depășesc semnificativ media națională, care este de 8,38%. Ilfovul și Iașiul urmează în clasament cu valori de 10,23%, respectiv 10,15%. La polul opus, cele mai mici marje sunt raportate în Caraș-Severin, unde aceasta este de doar 3,27%, urmat de Harghita cu 5,06%, Maramureș cu 5,36% și Brăila cu 5,37%.
Situația pierderilor companiilor prezintă, de asemenea, variații importante între județe. La nivel național, 25,96% dintre firmele active au raportat pierderi în anul 2025. Cele mai mici proporții de companii pe pierdere se regăsesc în Neamț, cu 20,66%, Gorj cu 21,39%, Bacău cu 22,15% și Suceava cu 22,39%. În schimb, Caraș-Severin are cea mai mare pondere de companii pe pierdere, atingând 34%, urmat de Constanța cu 29,99%, Alba cu 29,11% și Prahova cu 28,88%.
Indicatorul capitalizării, care arată cât din activele unei companii sunt finanțate din resurse proprii, evidențiază alte diferențe regionale. Cele mai ridicate valori apar în Harghita, cu 49,44%, Neamț cu 47,07%, Bacău cu 46,54% și Cluj cu 46,31%. Caraș-Severin ocupă ultima poziție și în acest segment, având un raport de doar 33,40% între capitalurile proprii și active. Bihorul prezintă, de asemenea, o situație critică, având o capitalizare de 34,64%, a treia cea mai redusă din țară.
Evoluția vânzărilor în primele luni ale anului 2026 nu pare să fie direct corelată cu performanțele din 2025. De exemplu, în Iași, firma mediană a vândut cu 8,2% mai mult decât anul trecut, iar în Sibiu cu 7,1%. În schimb, în Neamț, firma mediană înregistrează o scădere a vânzărilor de 2,5%. Analiza arată că, pe cele 33 de județe cu cel puțin 300 de firme măsurate, legătura dintre marja sau ponderea pierderilor din 2025 și creșterea din 2026 este practic inexistentă.
Analiza economică se bazează pe o combinație de date din bilanțurile depuse la ANAF și din facturile emise prin platforma FGO. Această metodologie permite monitorizarea atât stării financiare istorice, cât și a dinamicii comerciale actuale. În România, ponderea fiecărui județ în cifra de afaceri se corelează foarte strâns, cu un coeficient de 0,985, la ponderea sa în PIB-ul județean calculat de către Institutul Național de Statistică (INS).