Ministerul Muncii analizează trei scenarii distincte pentru stabilirea salariului minim brut garantat în plată pentru anul 2027. Prima variantă prevede aplicarea formulei stabilite prin HG 35/2025, ceea ce ar duce la un salariu de 4.593 de lei. Al doilea scenariu propune fixarea salariului la 50% din câștigul salarial mediu brut, ajungând la 4.884 de lei, în timp ce al treilea scenariu presupune un nivel de 52%, cu un salariu de 5.079 de lei.
Decizia privind nivelul de remunerare va afecta aproximativ 1,4 milioane de salariați care încasează salariul minim sau venituri similare. Deși legislația impune actualizarea salariului la începutul fiecărui an, rămâne incert dacă majorarea va intra în vigoare pe 1 ianuarie 2027 sau în luna iulie a acelui an. Între timp, BNS a avansat o propunere de majorare la 4.652 de lei brut pentru a compensa pierderea puterii de cumpărare.
Analistul economic Adrian Negrescu descrie această creștere ca pe un „măr otrăvit” pentru economie, deoarece banii suplimentari riscă să fie absorbiți de inflație. În același sens, Bogdan Glăvan critică propunerile de creștere, susținând că salariul minim distruge locuri de muncă și afectează muncitorii vulnerabili. De la partea cealaltă, IMM România solicită înghețarea salariului minim pentru anul 2027, argumentând că orice majorare trebuie însoțită de reduceri ale fiscalității muncii.
Expertul Ștefan Guga susține că argumentele împotriva creșterii sunt infirmate empiric și că firmele care închid nu pot acoperi costuri de doar 200-300 de lei. Economistul Andrei Mocearov adaugă că, de 20 de ani, experții au anunțat apocalipsa economică fără să se întâmple nimic. El subliniază că multe firme mici mimează falimentul pentru optimizare fiscală și că majorarea aduce bani către gospodării și către stat, reducând deficitul.
Situația actuală evidențiază un decalaj major între salariul minim și costul vieții. Conform datelor de la Fundația Friedrich Ebert și Syndex România, salariul minim acoperă doar 48,7% din necesarul pentru un trai decent. Pentru o familie de referință, cu doi adulți și doi copii, coșul minim de consum este estimat la 11.668 de lei pe lună. În comparație, în Polonia, salariul minim acoperă coșul de cumpărături în proporție de 180%.
Contextul economic actual este marcat de presiuni asupra costurilor, România fiind printre țările UE cu cele mai mari creșteri ale prețurilor producției industriale, conform datelor Eurostat din septembrie. Această evoluție a prețurilor afectează direct puterea de cumpărare a populației și complică gestionarea decalajului dintre veniturile minime și costul real al vieții, într-un climat de inflație care pune presiune pe întregul sistem economic.