Coiful princiar getic de la Coțofenești a fost prezentat la Muzeul Național de Istorie a României, marcând o etapă crucială în procesul de recuperare a formei sale originale. Ministrul Culturii, Ioana Ciocan, a anunțat că acest obiect de o importanță istorică majoră va fi expus public în cadrul unei expoziții speciale, organizată cu prilejul Zilei Culturii Naționale. Evenimentul a avut loc înaintea ultimei faze de restaurare, oferind o primă vedere asupra rezultatelor obținute de specialiștii muzeului.
Directorul general al MNIR, Cornel Ilie, a explicat că obiectul este deja aproape de forma sa inițială, după ce a fost rezolvată problema cea mai complicată: turtirea coifului. Artefactul trecuse printr-o traumă semnificativă, fiind aflat într-o stare aplatizată când a fost recuperat. Cornel Ilie a precizat că, după ce Alexandru Doja a efectuat toate investigațiile și analizele necesare pentru a stabili metodologia optimă, a reușit să aducă obiectul spre forma sa de dinainte de incidentul prin care a fost afectat.
Restauratorul Alexandru Doja a descris procesul ca fiind unul plin de provocări, utilizând metode experimentale și neîncercate până în acest moment. Pentru a aduce metalul dincolo de zona de plasticitate și a corecta deformările din zona ochilor și din partea din spate, specialistul a folosit două mulaje și un material termoplastic. Această tehnică a permis aplicarea unei presiuni controlate, atât pe interior, cât și pe exteriorul obiectului, pentru a recupera conturul original, bucată cu bucată.
Ultima etapă a lucrărilor va consta în reatașarea obrăzarului, care fusese restaurat anterior, dar care s-a desprins și nu mai oferă stabilitatea necesară pentru expunere. Alexandru Doja a menționat că nu există o scanare cu dimensiuni exacte realizată înainte de furt, motiv pentru care procesul s-a bazat pe documentația fotografică și pe o replică existentă în colecția muzeului. De asemenea, vor urma intervenții pentru ranforsarea unor fisuri vechi, înainte ca obiectul să fie reintrodus în circuitul expozițional.
La eveniment a participat și vicepremierul Marian Neacșu, care a declarat că va sprijini eforturile de restaurare ale instituției și a exprimat dorința de a recupera și ultima dintre cele patru brățări care nu se află în patrimoniul național. Acesta a subliniat că muzeul se află într-o fază de reconsolidare și că vor fi depuse toate eforturile pentru a reda românilor integritatea colecțiilor. Procesul de restaurare a fost susținut de o comisie interdisciplinară de experți.
Procesul de conservare a început prin realizarea unei documentări imagistice complexe și a unor analize fizico-chimice noninvazive, precum microscopia electronică și spectroscopia de raze X. Aceste investigații au fost efectuate în colaborare cu cercetătorii de la Institutul Național de Cercetare-Dezvoltare pentru Fizică și Inginerie Nucleară "Horia Hulubei" și cu experți din Regatul Țărilor de Jos. Strategia de intervenție a fost fundamentată pe principiul intervenției minime și al reversibilității materialelor utilizate.