Faimosul Coif de la Coțofenești, o capodoperă a patrimoniului național, își recapătă aspectul original în cadrul Muzeului Național de Istorie a României. Autoritățile au prezentat luni, 2 noiembrie, stadiul final al lucrărilor de restaurare aplicate acestui artefact princiar dacic. Evenimentul a avut loc la sediul muzeului și a fost marcat de prezența ministrei Culturii, Ioana Ciocan, alături de vicepremierul Marian Neacșu, care au urmărit rezultatul eforturilor de conservare.
Obiectul, care are o vechime de aproximativ 2.400 de ani, a suferit deformări semnificative în urma furtului survenit în ianuarie 2025 din Muzeul Drents din Assen. Restaurarea a fost realizată de specialistul Alexandru Dozsa, din cadrul Muzeului Național de Istorie a României, care a participat și la primele examinări efectuate în Olanda. Procesul a implicat o echipă de aproximativ zece specialiști români și olandezi, care au lucrat împreună pentru a evalua și repara daunele suferite de piesa istorică.
Investigațiile detaliate au fost desfășurate în colaborare cu cercetători de la Institutul Național de Cercetare-Dezvoltare pentru Fizică și Inginerie Nucleară „Horia Hulubei”. Analizele au confirmat că coiful este realizat din electrum natural, un aliaj format din aur și argint, cu cantități reduse de cupru. Deși au existat desprinderi în zonele restaurate anterior, în 2021, specialiștii au concluzionat că nu au apărut fisuri profunde noi care să afecteze integritatea structurală a metalului.
Strategia de restaurare a inclus trei etape principale, începând cu îndepărtarea reziduurilor de rășină epoxidică utilizate la intervențiile trecute. Ulterior, s-au utilizat suporturi personalizate și dispozitive cu reglaj micrometric pentru a corecta deformările fără a exercita o presiune excesivă asupra aurului. Ultima fază vizează consolidarea structurii în zonele de la ceafă și urechea stângă, precum și reatașarea obrăzarului drept, păstrând în același timp patina istorică a obiectului.
Autoritățile au anunțat că obiectul ar putea fi expus din nou în circuitul expozițional pe 15 ianuarie 2027, de Ziua Culturii Naționale. În cadrul prezentării, vicepremierul Marian Neacșu a subliniat că eforturile de recuperare continuă și pentru ultima brățară dacică care lipsește din lotul furat. Lotul original conținea patru obiecte, dintre care coiful și două brățări au fost deja recuperate și reintroduse în muzeu, în timp ce o brățară rămâne în continuare dispărută.
Furtul obiectelor de la Muzeul Drents a avut loc în noaptea de 24 spre 25 ianuarie 2025, când hoții au folosit un dispozitiv exploziv improvizat pentru a pătrunde în locație. După mai bine de 14 luni de investigații internaționale, artefactele au fost recuperate în aprilie 2026 și repatriate în România. În septembrie 2025, statul român a primit aproximativ 5,7 milioane de euro sub formă de despăgubiri de asigurare pentru cele patru bunuri culturale furate.