În România, tichetele de activități casnice reprezintă singurul instrument juridic creat pentru plata muncii efectuate în gospodării, însă acest sistem nu acoperă sfera îngrijirii. Deși legea permite remunerarea unor activități precum curățenia, gătitul sau grădinăritul, munca dedicată copiilor, vârstnicilor sau bolnavilor rămâne, în mare parte, neplătită. Acest fenomen afectează în mod predominant femeile, care realizează cea mai mare parte din volumul de muncă de îngrijire neremunerată din societate.
La nivel global, sectorul îngrijirii implică aproximativ 381 de milioane de oameni, dintre care 249 de milioane sunt femei și 132 de milioane sunt bărbați. Proiecțiile indică faptul că numărul persoanelor care vor necesita îngrijire ar putea ajunge la 2,3 miliarde în anul 2030, pe fondul îmbătrânirii populației și al creșterii numărului de copii între 6 și 14 ani. În acest context, femeile care lucrează în domeniile sănătății și ale îngrijirii câștigă, în medie, cu 24% mai puțin decât bărbații din aceleași ramuri.
În prezent, femeile realizează 76,2% din volumul total al muncii de îngrijire neremunerate și îi dedică acestui scop de 3,2 ori mai mult timp decât bărbații. Această activitate desfășurată în familie nu este înregistrată în produsul intern brut, deși de ea depinde capacitatea altor membri ai familiei de a merge la serviciu. Renunțarea la activitatea profesională pentru a îngriji un copil sau un părinte duce la pierderea veniturilor, a șanselor de promovare și a anilor de contribuție la pensie.
Legea nr. 111/2022, modificată prin Ordonanța de urgență nr. 38/2024 și Legea nr. 50/2026, permite plata unor activități casnice necalificate prin tichete, cu derogare de la Codul muncii. La începutul lui august 2024, la trei luni de la lansarea platformei, ANOFM raporta 1.727 de beneficiari și 1.562 de prestatori înregistrați. Totuși, prestatorul care lucrează neregulat poate să nu îndeplinească condițiile de asigurare, iar sistemul nu poate înlocui contractul individual de muncă acolo unde acesta este impus de lege.
Îngrijirea neplătită rămâne complet în afara mecanismului de tichete, deoarece acesta vizează doar activități remunerate. O mamă care stă acasă cu un copil fără loc la creșă sau o fiică care își îngrijește tatăl imobilizat nu primesc nicio compensare prin acest sistem. De asemenea, munca într-o casă străină poate fi vulnerabilă la abuzuri, deoarece se desfășoară adesea fără martori. România a ratificat însă Convenția OIM nr. 190 pentru a oferi un cadru de prevenire a violenței și hărțuirii în lumea muncii.
Eficiența politicii publice în acest domeniu depinde de capacitatea de a monitoriza numărul de persoane care au un venit declarat și asigurare socială. În prezent, lipsesc datele oficiale care să arate dacă tichetele emise reduc munca la negru în gospodării. Monitorizarea ar necesita statistici de la ANOFM privind tichetele preschimbate, date de la Casa Națională de Pensii Publice despre stagiul de cotizare și anchete periodice de la INS privind utilizarea timpului de îngrijire.