Fostul președinte al CNAS, Horațiu Moldovan, a răspuns joi acuzațiilor lansate de ministrul Sănătății, Alexandru Rogobetre, privind o situație financiară critică în sistemul de sănătate. Alexandru Rogobetre a susținut că gestionarea anterioară a lăsat în urmă un dezastru și facturi neplătite în valoare de 30 de miliarde de lei. Horațiu Moldovan a declarat că astfel de afirmații uriașe necesită dovezi concrete și verificabile, nu doar utilizarea unui microfon pentru a lansa lozinci.
În cadrul explicațiilor sale, Horațiu Moldovan a subliniat necesitatea de a face o distincție clară între restanțele reale și sumele necesare pentru cheltuielile viitoare. El a menționat că o factură care nu a ajuns la termenul de plată nu poate fi considerată o restanță. Fostul președinte a argumentat că oamenii trebuie să înțeleagă exact ce sume sunt de plată, ce plăți au fost întârziate și ce fonduri sunt necesare pentru lunile ce urmează, pentru a evita confuzia în mijlocul publicului.
Analizând cifrele din sistem, Horațiu Moldovan a prezentat o evoluție diferită de cea descrisă de Alexandru Rogobetre. La sfârșitul anului 2024, existau 1,4 miliarde de lei plăți restante pentru medicamente și servicii medicale, alături de peste 4 miliarde de lei restanțe la concedii medicale. Totuși, el a precizat că la sfârșitul anului 2025 restanțele au ajuns la zero, iar la finalul lunii septembrie 2026 situația a rămas la zero, în condițiile în care CNAS a efectuat plăți de 84,4 miliarde de lei în 2025.
În ceea ce privește bugetul pentru anul 2026, Horațiu Moldovan a explicat că CNAS a propus inițial 97,08 miliarde de lei, însă Parlamentul a aprobat doar 82,79 miliarde de lei. Din acest motiv, instituția a solicitat o suplimentare de 11,22 miliarde de lei, dintre care 6,45 miliarde pentru sănătate și 4,77 miliarde pentru concedii medicale. El a reiterat faptul că această sumă solicitată este necesară pentru ca plățile să fie la zi și nu reprezintă, în mod egal, cele 30 de miliarde de lei menționate de ministru.
Fostul președinte a criticat și modul în care sunt confundate responsabilitățile dintre CNAS și Ministerul Sănătății, subliniind că cele două entități au bugete și atribuții diferite. El a cerut clarificări despre cine are de plătit, cui și pentru ce, solicitând publicarea eventualelor facturi ascunse dacă se susține că acestea au fost folosite pentru a reduce deficitul bugetar. Horațiu Moldovan a concluzionat că oamenii de stat trebuie să găsească soluții concrete în loc să provoace panică printre pacienți.
Gestionarea bugetelor în sistemul de sănătate rămâne un subiect de dezbatere intensă, în contextul în care resursele alocate sunt esențiale pentru funcționarea instituțiilor medicale. Deși există presiuni pentru eficientizarea cheltuielilor, experții subliniază adesea că fondurile direcționate către acest sector nu ar trebui privite doar ca simple cheltuieli, ci ca investiții necesare pentru stabilitatea socială și sănătatea publică a populației.