Alexandru-Ionuț Șiean, șef de lucrări la Universitatea „Ștefan cel Mare” din Suceava, subliniază necesitatea unei abordări critice în educația tehnologică. În contextul având în vedere dezvoltarea rapidă a inteligenței artificiale, acesta avertizează că abilitatea de a genera cod nu echivalează cu înțelegerea procesului. Cercetătorul pune accent pe capacitatea studenților de a defini problemele și de a verifica rezultatele, elemente esențiale în ingineria programării modernă.
Activitatea de cercetare a lui Alexandru-Ionuț Șiean se concentrează pe domenii precum ingineria programării, interacțiunea om-calculator și machine learning. Un interes specific îl reprezintă interacțiunea dintre oameni și drone, vizând proiectarea unor sisteme care să comunice natural cu utilizatorii. Pentru acesta, curiozitatea de a înțelege funcționarea lucrurilor este motorul principal, punând accentul pe întrebările legate de utilitatea unui sistem în detrimentul simplei utilizări a tehnologiilor disponibile.
Parcursul academic al lui Alexandru-Ionuț Șiean a fost marcat de rezultate de top, fiind șef de promoție la licență și masterat, precum și primul loc la admiterea la doctorat. Aceste reușite au fost rezultatul unei discipline intelectuale și ale unei capacități de a învăța independent. El susține că performanța nu înseamnă cunoașterea tuturor răspunsurilor, ci identificarea clară a lacunelor de cunoștințe și perseverența în încercarea de a le completa.
În rolul de educator la Facultatea de Inginerie Electrică și Știința Calculatoarelor, Alexandru-Ionuț Șiean încurajează studenții să treacă de la învățatul pentru examene la o formare bazată pe curiozitate reală. El observă că instrumentele de generare automată a codului pot oferi soluții funcționale în câteva secunde, însă acestea nu garantează competența. Studenții trebuie să învețe să folosească aceste tehnologii, păstrându-și totodată capacitatea de a judeca și de a identifica erorile.
Pentru cei care aleg între industria software și cercetare, Alexandru-Ionuț Șiean recomandă explorarea ambelor medii înainte de a lua o decizie definitivă. El consideră că industria oferă experiență cu cerințe concrete, în timp ce cercetarea permite formularea de întrebări pentru care nu există răspunsuri cunoscute. Recomandarea sa principală este ca tinerii să caute proiecte provocatoare și mentori care să îi ajute să își descopere propriile interese profesionale.
Formarea în domeniul informaticii și al ingineriei necesită o adaptare constantă la noile tehnologii care apar pe piață. În cadrul universităților, procesul de învățare implică nu doar transmiterea de informații, ci și dezvoltarea unui mod de gândire critic. Această pregătire este vitală pentru ca viitorii specialiști să poată construi sisteme care să aibă o valoare reală pentru societate și pentru utilizatorii finali.