Ofițeri din structuri dedicate ale Poliției Române avertizează asupra creșterii riscului ca minorii să fie radicalizați online prin servicii de mesagerie și platforme de jocuri video. Comisarul-șef Mădălina Mărgineanu și șeful de serviciu Mircea Tonița explică modul în care adulții cu convingeri extremiste abordează copiii pentru a-i conduce spre violență. Fenomenul este unul complex, implicând utilizarea unor platforme populare pentru a transforma discuțiile simple în procese de indoctrinare ideologică.
Procesul de recrutare începe adesea pe platforme de jocuri precum Roblox sau Minecraft, unde există zone de chat dedicate comunicării între utilizatori. Mircea Tonița precizează că adulții intră în aceste spații pentru a atrage copiii în conversații private, separate de restul grupului. Acolo, aceștia încep să trimită materiale violente, precum decapitări sau cruzimi împotriva animalelor, pentru a testa reacția minorilor. Dacă copilul acceptă vizionarea acestor conținuturi, discuțiile trec rapid spre incitarea la violență împotriva anumitor categorii de oameni.
Mădălina Mărgineanu subliniază că infracțiunile motivate de ură sunt definite de prejudecata autorului față de criterii protejate, precum etnia sau naționalitatea. Ea explică faptul că, spre deosebire de o simplă insultă, atacurile bazate pe aceste criterii intră în sfera criminalității motivate de ură. Biroul de Investigare a Infracțiunilor Motivate de Ură, fondat în 2021, monitorizează astfel de cazuri, deși structura este relativ nouă în cadrul Poliției Române. Autoritatea urmărește atât discursul de ură, cât și actele de violență care pornesc de la convingeri ideologice extreme.
Profilul minorilor vulnerabili include copii care suferă de bullying la școală sau care sunt izolați din cauza lipsei de suport familial. Aceștia caută validare și recunoaștere în mediul online, unde pot deveni „experți” în politică sau ideologii radicale. Mircea Tonița menționează că mulți tineri sunt atrași de idei de extremă dreaptă, adoptând simbolistica nazistă sau legionară. Acești copii pot ajunge să vadă atacatorii de tip mass shooting ca pe niște idoli, dorind să obțină notorietate prin acte de o cruzime extremă.
Cazul unui elev de 13 ani din Bistrița, care a atacat o profesoară și un coleg, a evidențiat dificultatea monitorizării acestor semne. Deși tânărul își expunea ideologiile online, comunitatea și părinții nu au reușit să interpreteze semnalele de alarmă. Poliția subliniază că nicio autoritate nu are capacitatea de a monitoriza fiecare cont privat sau mesaj de pe internet. Astfel, radicalizarea poate avea loc în „bule” de comunicare, fără ca semnele de instabilitate să fie observate la școală sau în familie.
În România, combaterea acestor fenomene implică colaborarea între diverse structuri ale poliției și unități de investigare a terorismului. Infracțiunile motivate de ură sunt reglementate prin Codul Penal și legi speciale care vizează combaterea antisemitismului sau a discriminării împotriva romilor. Monitorizarea online rămâne o provocare majoră, deoarece utilizatorii își schimbă constant conturile pentru a evita detectarea de către autorități.