România a devenit o destinație tot mai populară pentru cetățenii din Nepal, care reprezintă cea mai numeroasă comunitate de muncitori străini din țară. La mijlocul anului 2026, conform datelor Inspectoratului General pentru Imigrări, aproximativ 250.000 de persoane aveau drept de ședere valabil în România. Din acest total de 242.569 de cetățeni înregistrați oficial, 161.203 de persoane dețineau drept de ședere în scop de muncă, având ca principale țări de origine Nepal, Sri Lanka, India, Turcia și Bangladesh.
Prezența acestor lucrători a crescut semnificativ începând cu anul 2019, pe măsură ce companiile românești au început recrutări masive pentru a acoperi locurile de muncă neocupate. Majoritatea angajaților asiatici sunt implicați în sectoare precum construcțiile, fabricile, agricultura, serviciile de curățenie, HoReCa sau livrările. Pentru mulți dintre acești oameni, sosirea în România reprezintă o investiție financiară majoră, unii plătiind peste 10.000 de dolari pentru drum, formalități și asigurarea locurilor de muncă, cu scopul de a economisi cât mai mult în cei doi ani de contract.
În Cluj, situația muncitorilor străini a generat dezbateri aprinse după un caz semnalat pe Reddit, implicând nouă persoane din Nepal. Aceștia ar fi lucrat într-un centru de divertisment cu un salariu de 10 lei pe oră și programe de până la 300 de ore pe lună. După un control al Inspectoratului Teritorial de Muncă, angajatorul ar fi modificat evidențele, iar muncitorii au fost lăsați fără loc de muncă și fără cazare. Un localnic a relatat că aceștia au fost trimiși la București și lăsați pe străzi, în ploaie, deși erau în datorii.
Gestionarea rezidenței pentru străini este o activitate intensă pentru autorități, Serviciul pentru Imigrări Cluj gestionând 7.261 de persoane în primele nouă luni ale anului. Dintre acestea, 4.006 aveau ca scop angajarea, majoritatea fiind cetățeni din Nepal, Sri Lanka și India. În județul Cluj, peste 21.000 de străini aveau rezidența înregistrată în octombrie 2026. Această concentrare de forță de muncă este vizibilă nu doar în marile orașe precum București, Ilfov, Constanța, Timiș sau Cluj, ci și în zonele rurale, în ferme și pensiuni.
Reacțiile românilor la aceste evenimente sunt împărțite, unii criticând exploatarea muncitorilor care acceptă condiții pe care localnicii nu le-ar accepta. Alți cetățeni susțin că recrutarea străinilor reduce șansele angajaților locali de a obține salarii mai bune, în timp ce unii angajatori afirmă că nu mai găsesc personal român pentru muncile de jos. Pe forumuri din Nepal, unii cetățeni de acolo au criticat comportamentul conaționalilor stabiliți în România, menționând lipsa de simț civic și zgomotul, fapt care i-a făcut pe unii să se simtă rușinea de a fi nepalezi.
Dreptul de ședere al lucrătorilor străini este strâns legat de contractul de muncă învatat. Conform Inspectoratului General pentru Imigrări, în cazul în care raportul de muncă încetează înainte de expirarea permisului unic, documentul poate rămâne valabil pentru maximum 90 de zile, sub anumite condiții legale, dacă persoana nu beneficiază de indemnizație de șomaj. Această limită temporală accentuează vulnerabilitatea acestor persoane în cazul în care pierd brusc sursa de venit sau locuința.