Distanța mare dintre reședința obișnuită și locul de muncă reprezintă principala dificultate pentru aproximativ 314.000 de români care trebuie să îmbine activitatea profesională cu îngrijirea unui copil sau a unei rude dependente. Conform cercetării Statisticii „Reconcilierea vieții profesionale cu cea familială”, din totalul de 1,82 milioane de persoane ocupate cu astfel de responsabilități, 733.000 susțin că munca le îngreunează viața de familie. Această problemă de navetă depășește alte dificultăți precum programul imprevizibil sau sarcinile extenuante.
Problema este prezentă în toate cele patru sectoare economice analizate, însă impactul variază semnificativ între acestea. În sectorul construcțiilor, distanța este menționată ca obstacol principal de către 61,0% dintre persoanele afectate, în timp ce în industrie ponderea este de 49,0%. În agricultură, această cifră scade la 42,2%, iar în sectorul serviciilor distanța este indicată de 36,3% dintre respondenți. Muncitorii necalificați sunt cei care semnalează cel mai des această dificultate, cu o pondere de 60,8%.
Analiza datelor arată că naveta afectează mai grav persoanele din mediul rural comparativ cu cele din mediul urban. Pentru 50,8% dintre cei din zonele rurale care întâmpină obstacole, distanța este factorul critic, în comparație cu 36,3% în mediul urban. În termeni absoluți, aproximativ 170.000 de persoane din mediul rural numără distanța ca principală problemă, față de circa 144.000 de persoane care locuiesc la oraș. De asemenea, bărbații raportează mai frecvent acest obstacol, cu o pondere de 44,6%, față de 40,3% la femei.
Navetismul este extrem de accentuat în anumite zone geografice, în special în jurul capitalei. În județul Ilfov, aproape 50% din totalul lucrătorilor sunt navetiști, urmat de județul Dâmbovița, unde peste 44% din populația ocupată face naveta. Alte județe care funcționează ca „bazine” de navetiști sunt Giurgiu și Ialomița. La nivel general, datele INS indică faptul că aproape două milioane de români fac naveta, dintre care o treime se deplasează în alt județ față de cel de reședință.
În ciuda acestor dificultăți majore, majoritatea angajaților nu își modifică condițiile de muncă pentru a gestiona responsabilitățile familiale. Doar unu din zece dintre cei care lucrează și îngrijesc o persoană au efectuat schimbări la locul de muncă, cea mai frecventă măsură fiind decalarea programului. Lucrul de la distanță este utilizat de doar 3% dintre acești oameni. Totodată, se observă că 65,1% dintre părinții care au copii sub vârsta de 15 ani nu apelează la servicii de creșă, grădiniță sau bonă.
Cercetările efectuate de Institutul Național de Statistică (INS) oferă o imagine detaliată asupra structurii pieței muncii și a modului în care factorii demografici influențează activitatea economică. Datele colectate prin modulul ad-hoc AMIGO 2025 provin din interviuri față în față realizate pe un eșantion de 28.512 locuințe. Această metodologie permite identificarea barierelor care împiedică integrarea completă a persoanelor cu responsabilități de îngrijire în forța de muncă activă.