Serbia traversează o perioadă de transformare politică profundă după ce Aleksandar Vucic a pierdut alegerile pe 25 octombrie 2026 în fața Listei Studenților. Această nouă formațiune, compusă din profesori, activiști și artiști, a obținut 53% din voturi, depășind semnificativ Partidul Progresist Sârb (SNS) al lui Vucic, care a înregistrat doar 39%. Schimbarea de paradigmă a generat deja tensiuni între vechea clasă politică și noile câștigători.
Aleksandar Vucic a reacționat prin acuzații de „teroare revoluționară” la adresa celor care au câștigat alegerile. Într-o conferință de presă, acesta a amenințat că, dacă agresiunile și devastările vor continua în timp ce instituțiile statului rămân inactive, vor fi obligați să se organizeze singuri. Vucic a punctat ca exemple de teroare demisia imediată a directoarei de la radioteleviziunea publică RTS și înlocuirea unor redactori-șefi importanți din media.
În acest context, un grup restrâns a pătruns în sediul postului TV Informer, o publicație vizată de mii de plângeri pentru demonizarea criticilor lui Vucic. Organizațiile de jurnaliști solicită acum retragerea licenței acestui post TV. În paralel, alte tabloide fidele lui Vucic și-au schimbat tonul, încetând să mai utilizeze termeni precum „teroriști” sau „mercenari” la adresa membrilor Listei Studenților, reflectând o schimbare de atmosferă în presa sârbă.
Cetățenii au început deja să îndepărteze portretele lui Vucic din primăriile localităților, în timp ce Parchetul pentru combaterea criminalității organizate investighează posibile fraude electorale. De asemenea, o comisie specială verifică activitatea Parchetului Superior din Belgrad, instituție acuzată de critici că i-a servit lui Vucic și a persecutat adversarii săi. Tensiunile sociale au fost alimentate și de tragedia de la gară din Novi Sad, unde 16 persoane au murit din cauza corupției și a lucrărilor de proastă calitate.
Deși Lista Studenților propune accelerarea aderării la Uniunea Europeană prin reforme, aceasta nu intenționează o schimbare bruscă a politicii externe. Formațiunea respinge sancțiunile împotriva Rusiei și recunoașterea Kosovo, menținând o poziție de stabilitate. Oliver Toskovic, viitor deputat, a declarat că planul este dezvoltarea țării fără a o destabiliza prin schimbări radicale, menționând că dependența energetică de Rusia face ca aplicarea sancțiunilor să fie riscantă pentru stat.
Procesul electoral sârb este încă în desfășurare, deoarece votul trebuie repetat duminică, 1 noiembrie, în aproximativ 50 de secții electorale din cauza unor nereguli constatate. Abia după finalizarea acestor procedicii parlamentul se va putea întrune de fapt. Deși formarea unui nou guvern pare probabilă, numele membrilor viitorului executiv rămân, până în acest moment, confidențiale, în timp ce funcționarii actuali ar putea încerca să atribuie ultimele contracte înainte de schimbarea puterii.