Consiliul Național pentru Studierea Arhivelor Securității a detaliat modul în care Securitatea monitoriza și sancționa cetățenii care spuneau bancuri politice în timpul regimului comunist. În anii ’70 și ’80, umorul sarcastic era o metodă prin care românii își exprimau nemulțumirea față de sistem, însă glumele despre conducerea partidului sau a statului atrageau consecințe extrem de grave. Autoritățile de poliție politică considerau aceste manifestări ca fiind activități dușmănoase care trebuiau oprite imediat.
Bancurile populare aveau adesea ca personaje pe Bulă, care scotea la iveală problemele sistemului, sau pe liderii de stat precum Nicolae Ceaușescu, Leonid Brejnev sau Mihail Gorbaciov. De asemenea, glumele făceau referire la președinții americani Richard Nixon, Jimmy Carter sau Ronald Reagan, în funcție de perioada respectivă. Securitatea nu accepta acest tip de umor subversiv, iar colaboratorii poliției politice primeau instrucțiuni clare de a raporta orice astfel de discuții pentru a viza persoanele respective.
Procesul de sancționare începea imediat ce o sursă anunța existența unor glume împotriva regimului, declanșând o anchetă oficială. Persoanele vizate erau chemate să dea explicații și puteau fi avertizate în fața șefilor de la locul de muncă sau în prezența secretarului de partid. În cazul minorilor sau al elevilor, implicarea era și mai profundă, fiind chemați părinții sau dirigintele, în timp ce colegii erau puși să exprime critici dure la adresa celui reclamat.
Un caz documentat de CNSAS vizează un student de la secția de Pescuit Oceanic a Universității din Galați, care a fost urmărit în 1985. Un coleg, identificat sub numele de cod „CORNEL”, a raportat că tânărul făcea glume despre conducerea țării, iar ulterior alte surse au confirmat informația. Pe lângă glumele politice, studentul a declarat că ar dori să vadă ce înseamnă o țară capitalistă, fapt care l-a făcut să intre oficial în atenția Securității.
Consecințele pentru acest tânăr au fost directe și au afectat cariera sa profesională după finalizarea studiilor. Deși s-a angajat la Întreprinderea de Pescuit Oceanic Tulcea, Securitatea i-a interzis inițial să se îmbarce pe navele care mergeau în apele internaționale. Acesta a fost nevoit să petreacă o perioadă în concediu fără plată, primind permisiunea de a pleca pe mare doar după ce autoritățile s-au convins că nu mai face comentarii ostile regimului.
Monitorizarea comportamentului social prin intermediul informatorilor a fost o caracteristică centrală a regimurilor totalitare, care urmăreau să controleze orice formă de gândire independentă. Prin utilizarea unor nume de cod și prin raportarea constantă a colegilor de studenți sau de muncă, sistemul de supraveghere reușea să identifice și să penalizeze chiar și cele mai mici manifestări de ironie sau critică la adresa nivelului de trai din țară.