Un studiu recent realizat în cadrul programului „Traista cu sănătate” a evidențiat un paradox îngrijorător în rândul elevilor din ciclul primar. Deși majoritatea copiilor dețin informații corecte despre nutriție, 36,9% dintre cei 521 de elevi monitorizați prezintă exces ponderal, incluzând atât suprapondere, cât și obezitate. Cercetarea a fost efectuată în șapte școli, atât din mediul urban, cât și din cel rural, oferind o imagine asupra dificultății de a transforma cunoștințele teoretice în comportamente practice.
Analiza, prezentată la congresul European Childhood Obesity Group (ECOG) din Salzburg, a implicat un eșantion format din 261 de băieți și 260 de fete. Din punct de vedere statistic, obezitatea a fost mai frecventă la băieți, cu o rată de 21,1%, comparativ cu 12,7% la fete. În ceea ce privește mediul de loc, excesul ponderal a fost raportat în proporții similare atât în zonele urbane, la 39,6%, cât și în cele rurale, la 34,8%, fără ca diferențele să fie semnificative.
Nivelul de informare al elevilor este remarcabil de ridicat, însă acesta nu se traduce în acțiuni sănătoase. De exemplu, 97,1% dintre participanți au identificat apa ca fiind cea mai sănătoasă băutură, iar 94,4% au recunoscut importanța fructelor și a legumelor. Totuși, datele arată că 21,7% dintre elevi nu iau micul dejun în fiecare zi, iar 9,4% consumă zilnic băuturi îndulcite cu zahăr, factori care au fost asociați statistic cu excesul de greutate.
Alte obiceiuri problematice identificate în cadrul evaluării includ sedentarismul și expunerea prelungită la ecrane. Aproximativ 23,8% dintre elevi petrec cel puțin două ore zilnic în fața ecranelor, iar 12,2% depășesc pragul de trei ore. De asemenea, 10,4% dintre copiii monitorizați au mai puțin de 30 de minute de joc activ pe zi, în timp ce circa 80% dintre elevi au raportat o stare de oboseală în timpul dimineților.
Investigatorul principal, Prof. Univ. Dr. Veronica Mocanu, subliniază că educația trebuie să fie practică și repetată pentru a asigura formarea unor deprinderi durabile. Studiul este de tip cvasi-experimental și include etape de evaluare imediată, după intervenție și la șase luni de la finalizarea programului. Fundația Tradiții Sănătoase, care inițiază cercetarea în colaborare cu Universitatea de Medicină și Farmacie „Grigore T. Popa” din Iași, urmărește să evalueze eficiența intervenției educaționale asupra stilului de viață.
Monitorizarea sănătății și a nutriției în mediul școlar reprezintă o componentă esențială a prevenirii bolilor cronice la vârste fragede. În România, eforturile de educație pentru sănătate sunt susținute și prin programe de formare pentru cadrele didactice. Din iulie 2026, Ministerul Educației a acreditat un program de formare de 50 de ore, destinat profesorilor, pentru a le permite integrarea conceptelor de sănătate direct în activitățile școlare cotidiene.