O serie de amenințări cu bombă a vizat numeroase școli din Italia, Irlanda și Marea Britanie, provocând panică și evacuări masive. În Italia, ministrul Educației, Giuseppe Valditara, a confirmat că peste 300 de școli au fost evacuate în urma acestor alerte. Incidentul a generat o reacție imediată la nivel guvernamental, prim-ministrul Georgia Meloni convocând o ședință de guvern pentru a analiza situația de securitate din țară.
Mesajele primite de directorii de școli din Italia au fost extrem de grafice și violente, fiind publicate ulterior de presa locală. Autorul se autointitulează Mihail Andropov, șeful Vilayatului Misoginistan, și amenință cu anihilarea și comiterea unui genocid împotriva italienilor. E-mailurile conțineu detalii despre plasarea unor dispozitive explozive controlate de la distanță în clădiri, sub formă de pungi de plastic, menționând că unda de șoc va distruge întreaga structură.
În textul amenințărilor, atacatorul a susținut că a plasat o bombă și în motorul mașinii prim-ministrului. Mesajele continuau cu promisiuni de violență extremă, afirmând că supraviețuitorilor li se vor termina viața cu cuțite. Georgia Meloni a declarat pe rețelele de socializare că aceste rapoarte par să facă parte dintr-o strategie menită să stârnească alarmă și anxietate în rândul populației, afectând stabilitatea socială.
Situația a avut repercusiuni și în restul Europei, afectând instituții de învățământ din Marea Britanie și Irlanda. Poliția nord-irlandeză investighează e-mailuri trimise către peste 300 de școli, provenind dintr-o sursă situată în afara Marii Britanii. Amenințări similare au fost raportate și în Scoția. În Irlanda, deși școlile au primit mesaje, poliția a evaluat că amenințările nu sunt credibile și nu au justificat evacuarea elevilor.
Forțele de ordine au calificat aceste incidente drept alarme false, însă îngrijorările privind securitatea cresc în Europa. Acestea sunt legate de fenomenul de război hibrid, care a vizat anterior și alte sectoare critice. În trecut, astfel de tactici au fost utilizate împotriva traficului aerian, rețelelor de televiziune, supermarketurilor sau chiar a centrelor de donare de sânge, demonstrând vulnerabilitatea infrastructurilor civile în fața atacurilor informaționale.
Aceste evenimente de securitate se încadrează într-un context de creștere a tensiunilor sociale și a preocupărilor privind siguranța în spațiul public european. În timp ce autoritățile europene analizează modul de răspuns la aceste mesaje de tip război hibrid, accentul cade pe protecția instituțiilor de învățământ. Gestionarea corectă a acestor alerte este esențială pentru a preveni panica generalizată în rândul elevilor și al părinților.