Israelul traversează un scrutin cu o prezență record la urne, nivelul participării fiind de 44% la jumătatea desfășurării votului. Această cifră reprezintă cel mai înalt nivel înregistrat de Comisia Electorală de la începutul colectării datelor în anul 1973. Secțiile de votare rămân deschise până la ora 22:00, ora României, într-un context marcat de cozi lungi de așteptare în întreaga țară, semnalând caracterul hotărâtor al acestui proces electoral pentru populația de aproape zece milioane de locuitori.
Benjamin Netanyahu a lansat acuzații la adresa opozanților săi arabi, susținând că aceștia încearcă să „fure alegerile”. Această declarație a urmat arestarea a trei bărbați care dețineau plicuri cu bani, un incident pe care autoritățile electorale l-au calificat drept un „caz izolat”. În același timp, premierul a încercat să își mobilizeze susținătorii din bastioanele sale tradiționale, îndemnându-i să voteze pentru Likud și să nu meargă la plajă sau la grătar pentru a asigura participarea.
Formațiunile politice rivale au reacționat rapid la postura premierului, acuzându-l că încearcă să destabilizeze procesul. Partidul Yashar, condus de Gadi Eisenkot, a denunțat faptul că Netanyahu se panichează și pregătește terenul pentru a contesta rezultatele în cazul unei înfrângeri. Opoziția a subliniat necesitatea de a depăși scorul partidului Likud cu o marjă considerabilă, pentru a preveni orice tentativă de a semna îndoiala asupra validității scrutinului.
Scrutinul este marcat de o polarizare extremă și de disensiuni profunde în societate. Pe de o parte, Gadi Eisenkot, fost șef de Stat Major, a cerut israelienilor să voteze pentru eliminarea „celui mai rău Guvern” din istoria lor, criticând tacticile de intimidare. Pe de altă parte, minoritatea arabă, care reprezintă 20% din populație, exprimă dorința de schimbare și de renunțarea la tratamentul de „cetățean de mâna a doua”, într-un moment în care se declară mai discriminată ca niciodată.
Contextul politic este unul tensionat, având în vedere că niciuna dintre cele două tabere principale nu pare să poată obține singură majoritatea de 61 de mandate necesară în Knesset. Sondajele indică faptul că coaliția de dreapta a lui Benjamin Netanyahu și blocul opoziției condus de Gadi Eisenkot se află la egalitate. Această situație de impas sugerează că, indiferent de rezultatele oficiale, vor urma negocieri politice îndelungate pentru formarea unui nou guvern.
Aceste alegeri au loc într-un moment de intensă presiune internațională asupra modului în care guvernul gestionează războiul din Fâșia Gaza și extinderea coloniilor în Cisiordania. În paralel, tensiunile regionale sunt alimentate de amenințările repetate ale lui Netanyahu împotriva Iranului. Scrutinul este privit ca un moment decisiv pentru democrația israelienă, în contextul atacurilor constante asupra puterii judiciare și al proceselor de corupție pe care le se confruntă premierul.