România a înregistrat cea mai mare scădere a cantității de lapte de vacă preluată de procesatorii din Uniunea Europeană în perioada ianuarie-august 2026. Conform datelor DG AGRI, actualizate la 26 octombrie, colectarea de lapte în România s-a redus cu 11,6% față de perioada similară din 2025. Această evoluție negativă este marcată de un contrast puternic față de nivelul european, unde colectarea totală a înregistrat o creștere de 3% în aceeași perioadă.
În cadrul clasamentului european al reducerilor, România ocupă primul loc, fiind urmată de Estonia, care a raportat o scădere de 11%, și de Letonia, cu un recul de 3%. În opoziție, piața europeană prezintă tendințe de creștere în numeroase state membre. Slovacia a înregistrat un avans de 7,5%, Austria de 6,6%, în timp ce Germania și Slovenia au raportat creșteri de câte 6% fiecare. Alte țări precum Țările de Jos, Italia și Franța au înregistrat, de asemenea, evoluții pozitive.
Analiza datelor arată că majoritatea categoriilor de lactate au beneficiat de o creștere la nivelul Uniunii Europene. Producția de lapte praf degresat a crescut cu 9%, iar cea de unt a avansat cu 7,7%. Produsele fermentate au înregistrat un avans de 5,1%, iar brânzeturile de 3,6%. Totodată, laptelul de consum a crescut cu 1,1%, în timp ce smântâna a avut o creștere minimă, de doar 0,1%. Totuși, laptele concentrat și laptele praf integral au înregistrat scăderi.
Este important de menționat că indicatorul utilizat de DG AGRI măsoară volumul de lapte preluat de unitățile de procesare, nu întreaga producție realizată la nivelul fermelor. Prin urmare, scăderea colectării nu indică automat o reducere a producției totale de lapte din România în aceeași proporție. Statistica nu oferă explicații directe pentru acest recul și nici nu precizează impactul asupra prețurilor de consum sau asupra sumelor plătite fermierilor, fiind necesare date suplimentare despre structura sectorului.
Comisia Europeană estimează că, pentru întregul an 2026, producția de lapte a Uniunii Europene va crește cu 1,8%. Instituția avertizează că factori precum temperaturile ridicate, seceta și dificultățile în asigurarea apei sau a furajelor pot pune presiune pe sector. De asemenea, costurile de producție pot afecta marjele de profit ale fermierilor. Se estimează că exporturile europene de brânzeturi vor crește cu aproximativ 3%, în timp ce laptele praf integral ar putea scădea cu 3,1%.
Monitorizarea volumelor de lactate este un proces esențial pentru stabilitatea pieței agroalimentare europene. Datele oficiale privind colectarea și procesarea laptelui sunt utilizate pentru a ajusta politicile agricole și pentru a anticipa fluctuațiile de preț. În contextul schimbărilor climatice și al volatilității costurilor de producție, aceste indicatori oferă o imagine de ansamblu asupra capacității de aprovizionare a pieței și a sănătății economice a sectorului lactat din statele membre.