Guvernul Italiei implementează un plan de reorganizare a sistemului penitenciar, denumit „Kairos”, prin care urmărește concentrarea deținuților periculoși în unități specializate. Operațiunea, coordonată de Departamentul Administrației Penitenciare din cadrul Ministerului italian al Justiției, vizează reducerea numărului de închisori care aplică regimul strict de securitate de la 12 la șapte. Autoritățile au început deja procesul de transfer, mutând peste 200 de persoane în trei dintre locațiile vizate de acest nou plan guvernamental.
Strategia de centralizare vizează locațiile din Vigevano, Cagliari-Uta, Alessandria, Nuoro, Sassari, L’Aquila și Parma, dintre care trei se află pe insula Sardinia. Conform datelor furnizate de organizația Antigone, în aprilie 2026, în aceste condiții de încarcerare se aflau 741 de persoane. Ministerul Justiției nu a făcut public calendarul complet al transferurilor sau detaliile organizatorice, invocând necesități de securitate pentru a menține caracterul discret al proiectului „Kairos”.
Reorganizarea a generat deja reacții negative și proteste în zonele afectate, precum Sardinia și Alessandria. Președinta regiunii Sardinia, Alessandra Todde, a criticat faptul că nu au existat consultări cu administrația regională, în timp ce primarul Alessandriei, Giorgio Abonante, a susținut că autoritățile locale au fost excluse din procesul decizional. Reprezentanții locali exprimă temeri legate de posibila mutare a familiilor deținuților în apropierea închisorilor și de presiunea suplimentară asupra personalului penitenciar.
Proiectul are și un scop de gestionare a capacității de stocare, guvernul estimând recuperarea a 333 de locuri pentru deținuții obișnuiți. În prezent, sistemul penitenciar italian se confruntă cu o supraaglomerare severă, având peste 65.000 de persoane încarcerate, deși capacitatea disponibilă este de aproximativ 46.000 de locuri. Totuși, la nivelul penitenciarului San Michele din Alessandria, mutările au afectat deținuții care nu se află în regim special, întrerupând programe educaționale și profesionale.
Ministrul Justiției, Carlo Nordio, a justificat deciziile prin necesitatea creșterii securității publice și a îmbunătățirii administrării penitenciarelor. El susține că cele șapte unități selectate sunt mult mai potrivite pentru supravegherea persoanelor supuse restricțiilor speciale. În contextul acestor măsuri, se urmărește optimizarea controlului asupra celor considerați capabili să mențină legături cu structuri mafiote sau teroriste, evitând astfel transmiterea de ordine din interiorul penitenciarelor.
Regimul de maximă securitate, cunoscut sub numele de 41-bis, a fost introdus în Italia în anul 1992, ca răspuns la atentatele comise de mafia siciliană împotriva judecătorilor Giovanni Falcone și Paolo Borsellino. Acest regim impune restricții severe asupra comunicării cu exteriorul, a vizitelor și a contactelor cu alte persoane, fiind conceput special pentru a izola liderii organizațiilor criminale de structurile lor de subordine.