Salariații care, din motive justificate, nu reușesc să își folosească integral concediul de odihnă aferent anului 2026, au posibilitatea de a utiliza zilele rămase până la data de 30 iunie 2028. Conform prevederilor din Codul muncii, angajatorul are obligația de a acorda aceste zile rămase, cu acordul persoanei în cauză, într-un termen de 18 luni. Acest interval de utilizare începe de la data de 1 ianuarie 2027 și se încheie la finalul perioadei menționate.
Regula celor 18 luni se aplică în funcție de anul pentru care a fost acordat dreptul la concediu. Astfel, pentru zilele neefectuate din anul 2025, termenul de utilizare începe la 1 ianuarie 2026 și se finalizează la 30 iunie 2027. În cazul anului 2026, calculul urmează aceeași logică, oferind angajaților o fereastră de oportunitate extinsă pentru a-și recupera odihna, sub condiția respectării acordului între angajat și angajator.
Stabilirea perioadelor de odihnă se realizează prin programări colective sau individuale, decise de către angajator. În cazul programărilor colective, este necesară consultarea sindicatului sau a reprezentanților salariaților, în timp ce pentru cele individuale, angajatorul trebuie să consulte direct salariatul. Programarea pentru anul următor trebuie finalizată obligatoriu până la sfârșitul anului calendaristic curent, ceea ce înseamnă că pentru anul 2027, procesul trebuie încheiat până la 31 decembrie 2026.
În cadrul programărilor colective, se pot stabili perioade de concediu care să nu fie mai mici de 3 luni pe categorii de locuri de muncă. Prin metoda programării individuale, se poate fixa data sau perioada de concediu, însă aceasta nu poate depăși o durată de 3 luni. Salariatul are dreptul de a solicita efectuarea concediului cu cel puțin 60 de zile înainte de data stabilită, iar angajatorul trebuie să asigure cel puțin 10 zile lucrătoare de concediu neîntrerupt într-un an.
În situațiile în care apare o incapacitate temporară de muncă, precum concediul de maternitate, paternal sau de risc maternal, aceste perioade sunt considerate activitate prestată. Dacă astfel de situații apar în timpul concediului de odihnă, acesta se întrerupe, iar restul zilelor trebuie reprogramate după încetarea incapacității. Dacă incapacitatea de muncă se menține pe tot parcurs de un an calendaristic, angajatorul este obligat să acorde concediul de odihnă într-o perioadă de 18 luni începând cu anul următor celui de concediu medical.
Conform reglementărilor din Codul muncii, compensarea în bani pentru zilele de concediu neefectuate este permisă exclusiv la încetarea contractului individual de muncă. Dacă angajatorul nu a oferit posibilitatea efectivă de a lua zilele de odihnă, acestea pot fi compensate la terminarea raportului de muncă, chiar și după expirarea termenului de 18 luni. Totuși, dacă angajatul a avut posibilitatea de a pleca în concediu și a ales să nu o facă, nu mai poate solicita plata acestor zile.