Noua legislație a pensiilor, care a intrat în vigoare la 1 septembrie 2024, stabilește regulile pentru vârsta standard de pensionare și stagiile de cotizare. În contextul în care datele INS indică o creștere a speranței de viață, legislația prevede mecanisme clare pentru eventuale modificări ale vârstei de pensionare. Această evoluție a duratei medii de viață ar putea influența condițiile sub care cetățenii vor ieși la pensie în viitor.
Conform articolului 47 din Legea 360/2023, vârsta standard de pensionare este fixată la 65 de ani atât pentru bărbați, cât și pentru femei. În cazul femeilor, atingerea acestui prag se face prin creșterea etapizată a vârstelor, conform anexei nr. 5 din lege. Legislația stabilește, de asemenea, că stagiul minim de cotizare contributiv este de 15 ani pentru ambele sexe, în timp ce pentru bărbați, stagiul complet de cotizare este de 35 de ani.
Legea prevede că, dacă se constată o evoluție pozitivă a speranței de viață, autoritățile pot modifica vârsta de pensionare și stagiile de cotizare. Ajustările se vor face prin modificarea cadrului legal, aplicând o creștere egală cu jumătate din perioada de creștere a speranței de viață. În schimb, dacă indicatorul de speranță de viață ar suferi o scădere, legea interzice orice majorare a stagiilor de cotizare sau a vârstei standard de pensionare.
Datele furnizate de Institutul Național de Statistică arată că speranța de viață la naștere a crescut semnificativ în ultimii ani. În 2023, durata medie a vieții era de 75,5 ani, însă în 2024 aceasta a ajuns la 77,07 ani, iar în 2025 a fost de 77,45 ani, conform datelor provizorii. Această creștere totală de 1,95 ani în doar doi ani ar putea pune în discuție necesitatea unor noi măsuri legislative privind pensionarea.
Simona Bucura-Oprescu, fost ministru al Muncii, a declarat în 2023 că este puțin probabil ca speranța de viață să crească suficient pentru a justifica o majorare. Ea a menționat că a introdus în lege un articol care condiționează creșterea vârstei de pensionare de o evoluție semnificativă a speranței de viață. Fostul ministru a susținut că probabilitatea unei astfel de creștere este aproape zero, astfel încât vârsta de pensionare nu ar trebui să crească.
Evoluția speranței de viață în România a fost marcată de fluctuații în ultimii ani, după perioada de scădere din 2021 și 2022. În 2022, indicatorul a ajuns la valoarea minimă de 74,26 ani, după ce în 2020 era de 76 de ani. Deși tendința actuală este una de creștere, modificarea vârstei de pensionare nu este automată, fiind obligatorie o intervenție legislativă pentru a schimba regulile actuale.