Consiliul Economic și Social (CES) analizează în prezent posibilitatea introducerii unui mecanism de muncă cu timp redus în România. Această inițiativă urmărește crearea unui sistem prin care companiile afectate de dificultăți economice să poată diminua temporar programul angajaților, evitând astfel necesitatea de a recurge la concedieri masive. Studiul de specialitate a fost inițiat în februarie 2026, la propunerea vicepreședintelui CES Cătălin Niță, reprezentând interesele organizațiilor patronale.
Proiectul propune un model similar sistemului german numit „Kurzarbeit”, care permite angajaților să lucreze mai puține ore atunci când activitatea firmelor scade, în timp ce statul compensează o parte din veniturile pierdute. Un mecanism similar a fost aplicat în România în timpul pandemiei de COVID-19, prin intermediul OUG 132/2020. Analiza efectuată de CES examinează în prezent cadrul juridic, experiențele altor state europene, posibilele surse de finanțare și diversele variante de implementare a acestui model.
Datele Eurostat evidențiază faptul că românii muncesc mult peste media europeană, dar au venituri semnificativ mai mici. În anul 2025, angajații din România au lucrat în medie 38,2 ore pe săptămână, în timp ce media europeană a fost de 35,9 ore, România ocupând locul al patrulea în clasament. În același timp, salariul anual mediu ajustat pentru angajații cu normă întreagă a fost de 21.108 euro în România, comparativ cu 39.800 de euro la nivelul Uniunii Europene.
Psihologul Bogdan Cotigă subliniază că reducerea timpului de lucru poate îmbunătăți performanța, deoarece un angajat care are timp pentru odihnă și viață personală este mai motivat. „Un angajat fericit va produce mai bine, mai eficient, mai mult și așa mai departe”, afirmă acesta. Totuși, expertul avertizează că presiunea concurenței economice și regulile de profit sunt adesea mai dure decât nevoile de bunăstare ale ființei umane.
Pe de altă parte, liderul sindical Bogdan Hossu avertizează că problemele de competitivitate ale economiei nu provin din numărul de ore lucrate, ci din costurile enorme pentru energie, gaze și combustibil. El menționează că, în anumite situații, intrările la energie pot fi de 80 de ori mai mari decât la companii similare din Uniunea Europeană. Conform lui Hossu, productivitatea depinde și de tehnologie, echipamente și starea de bine, nu doar de timpul petrecut la serviciu.
Documentul analizat de CES a fost inclus pe ordinea de zi a plenului pe 4 noiembrie 2026, însă nu a fost aprobat în cadrul acelei ședințe. Reprezentanții instituției au precizat că studiul va fi revizuit ulterior, luând în considerare observațiile și feedbackul oferit de participanți. Procesul de analiză continuă pentru a evalua impactul economic și social al unei astfel de schimbări structurale în piața muncii din România.