Economia României ar putea intra într-o perioadă de scădere a activității economice, cu o contractie estimată de până la 1% în cursul acestui an. Adrian Codirlașu, președintele CFA România, a avertizat că riscul de recesiune nu este un fenomen izolat, ci ar putea persista și în anul 2027. Aceste previziuni negative au fost prezentate de acesta luni, în cadrul evenimentului Banking Forum organizat de Financial Intelligence, subliniind o perspectivă mult mai prudentă decât a altor analiști.
Prognoza pentru anul viitor este una extrem de conservatoare, situându-se între 0% și 0,5%, în contrast cu estimările de 2% emise de alți experți. Adrian Codirlașu a menționat că, analizând datele istorice, perioadele de recesiune în România nu au durat niciodată doar o singură dată, implicând cel puțin doi ani de scădere. Deși anul viitor ar putea aduce o ușoară îmbunătățire față de situația actuală, riscurile de instabilitate economică rămân semnificative pentru perioada următoare.
Factorii care determină aceste perspective negative includ scăderea producției de energie și evoluția consumului de bunuri și servicii. Președintele CFA România a explicat faptul că oprirea centralei de la Cernavodă forțează importurile, ceea ce reduce producția internă și afectează exportul net, două componente esențiale ale PIB-ului. În acest context, lipsa unei creștere solide este inevitabilă, iar pentru anul viitor, singura posibilitate optimistă este menținerea unei poziții de stabilitate, fără o creștere reală.
Presiunea asupra economiei este accentuată și de mediul extern dificil și de necesitatea de a finanța deficitul bugetar de stat. Adrian Codirlașu a amintit riscul macroeconomice major care apare atunci când piața externă nu permite finanțarea deficitului, făcând o paralelă cu criza din anul 2008. Atunci, deși datorie publică era de doar 12% din PIB, scadențele de datorie publică și privată au dus țara în criză și la intervenția Fondului Monetar Internațional.
Inflația este alimentată de creșterea prețurilor la energie, afectând toate componentele economice prin prețul gazului metan și al petrolului. Adrian Codirlașu a observat că prețul gazului în Europa a ajuns la niveluri care nu au mai fost întâlnite de la începutul războiului din Ucraina, în timp ce petrolul Brent se tranzacționează în jur de 112-113 dolari pe baril. Totodată, se anticipează o depreciere a monedei naționale, cu un curs estimat între 5,4 și 5,5 euro-leu la finalul anului viitor.
Contextul economic general este marcat de revizuiri în jos ale prognozelor de creștere. Comisia Națională de Strategie și Prognoză (CNSP) a estimat pentru anul 2026 o contracție a economiei de 0,4%, o modificare semnificativă față de creșterea de 0,1% care era anticipată în prognoza anterioară. Această ajustare reprezintă o revizuire în scădere cu 0,5 puncte procentuale, confirmând tendința de încetinire a activității economice în perioada următoare.