O nouă tendință de pe platforma TikTok, cunoscută sub numele de „Ghost prank”, pune în pericol sănătatea mintală a copiilor mici. Părinții utilizează efecte vizuale care simulează prezența unor fantome pentru a provoca reacții de panică celor mici, totul în scopul obținerii unui număr cât mai mare de vizualizări pe rețelele sociale. În unele situații extreme, adulții sting lumina, închid și chiar încuie ușa camerei, lăsând copiii singuri în întuneric până când aceștia încep să strige după ajutor.
Tehnologia utilizată în aceste videoclipuri creează un efect vizual în care fantoma pare să se miște odată cu persoana respectivă. Pentru copiii mici, care nu înțeleg funcționarea filtrelor digitale, această simulare pare absolut reală și extrem de înfricoșătoare. Fenomenul, care a devenit viral mai întâi în afara țării, a început să se răspândească și în România, generând îngrijorări semnificative în rândul autorităților și al specialiștilor în protecția copilului.
Ministerul Afacerilor Interne a atras atenția asupra pericolelor acestui comportament prin intermediul unei postări pe Facebook. Reacțiile publicului au fost dure, mulți utilizatori cerând amenzarea părinților care prioritizează monetizarea conturilor de social media în detrimentul bunăstării copiilor. Diana Dănescu, purtător de cuvânt Poliția Capitalei, a declarat ferm că astfel de acțiuni nu reprezintă simple farse, ci constituie abuz emoțional asupra minorilor.
Psihoterapeutul Elena Ungureanu avertizează că teama provocată intenționat de adulții în care copiii au încredere poate lăsa urme profunde. Efectele pot include insomnii, coșmaruri recurente sau fobii intense față de zgomote specifice. Un exemplu concret menționat de specialistă este cazul unui copil care reacționa cu plâns și urlete la simplul sunet al interfonului, din cauza traumelor provocate anterior de astfel de situații de stres extrem.
Autoritățile subliniază că, dacă faptele constatate pun în pericol dezvoltarea fizică sau psihică a unui minor, părinții pot răspunde penal. Un precedent recent din Capitală a implicat o mamă care a fost cercetată pentru rele tratamente, după ce și-a filmat copilul de un an într-o cadă cu zăpadă în timp ce acesta plângea. Aceste cazuri demonstrează că legislația poate interveni atunci când interesul pentru conținut digital depășește obligația de îngrijire.
Situația acestor trenduri digitale se înscrie într-un context mai larg al dificultăților de parenting. Expertiza academică, precum opiniile profesorului universitar Georgeta Pânișoară, indică faptul că părinții nu mai dispun de suficient timp și răbdare pentru copiii lor, iar consecințele acestui deficit de atenție încep să se vadă tot mai clar în mediul școlar.