Atacul violent săvârșit de un elev de 13 ani de la Școala Gimnazială „Ștefan cel Mare” din Bistrița a generat discuții aprinse despre radicalizarea tinerilor. Evenimentul, în care adolescentul și-a înjunghiat profesoara de Matematică și un coleg, a scos la iveală un manifest de aproximativ 60 de pagini. În acest document, redactat sub formă de jurnal, tânărul își exprima convingerile neonaziste și ura rasială, declarând că dorește să ucidă orice persoană care nu este albă.
Costi Rogozanu, profesor de liceu și jurnalist, a subliniat natura înfiorătoare a acestui manifest, comparând comportamentul adolescentului cu cel al criminalului de masă Anders Breivik. Documentul conținea liste cu colegii pe care acesta intenționa să îi atace, planuri de a incendia cancelaria și intenția de a fura arma unui polițist. Costi Rogozanu a observat că, deși rasismele sunt evidente, acestea nu au fost tratate ca o problemă majoră în spațiul public românesc până recent.
Analiza profesorului indică faptul că radicalizarea copiilor este alimentată de discursul unor politicieni care fac gafă și promovează idei violente sau seksiste. În plus, Costi Rogozanu a menționat că fanatizarea religioasă, în special în zona neoprotestantă, reprezintă un alt factor de risc care nu este supravegheat corespunzător. El a remarcat o ironie amară: după 30 de ani de luptă împotriva comunismului, societatea românească se confruntă acum cu ascensiunea nazismului și a fascismului.
În ceea ce privește prevenția, Costi Rogozanu a declarat că dialogul este principala armă, copiii având nevoie să fie ascultați și uneori contraziși. El a semnalat însă lipsa de acoperire instituțională și faptul că școlile nu dispun de suficienți consilieri pentru a gestiona problemele de bullying sau violența din grupurile de Instagram și Telegram. Fără un suport structurat, abordarea individuală a profesorilor rămâne insuficientă în fața unor astfel de fenomene.
Problema este agravată de faptul că autoritățile par să fi ignorat semnalele de alarmă privind comportamentul elevului timp de luni de zile. Deși școala respectivă fusese inclusă în programul SRI de prevenire a extremismului, manifestul și planurile de atac au fost publicate online înainte de tragedia din Bistrița. Această situație ridică semne de întrebare privind eficiența mecanismelor de monitorizare și intervenție în mediul școlar.
În România, sistemul de protecție a minorilor și monitorizarea radicalizării în școli implică colaborarea între instituțiile de învățământ și serviciile de informații. Deși există programe de prevenire a extremismului, eficiența acestora este adesea pusă sub semnul întrebării în cazul în care semnalele de pe rețelele de socializare nu sunt identificate la timp de către personalul școlar sau de către autorități.