România a ajuns la un nivel minim istoric al natalității în anul 2025, înregistrând cel mai mic număr de nașteri din ultimul secol. Conform datelor oficiale furnizate de Institutul Național de Statistică (INS), în acest an au fost înregistrați doar 145.700 de copii. Din această cifră totală, 134.200 de nou-născuți s-au născut pe teritoriul României, în timp ce 11.500 de copii s-au născut în străinătate.
Evoluția indicatorilor demografici arată o scădere constantă a ratei natalității în raport cu anii precedenți. În 2025, rata natalității a fost de 6,7 nașteri la 1.000 de locuitori, o valoare mult mai mică față de 9,4 la mie înregistrat în anul 2016. Totodată, rata fertilității a coborât la 29,7 noi-născuți la 1.000 de femei cu vârste între 15 și 49 de ani, comparativ cu nivelul de 37,5 la mie din anul 2016.
Factorii economici și nesiguranța profesională sunt identificate ca motive principale pentru care cuplurile amână formarea unei familii. Problemele financiare legate de costurile locuinței, hranei, educației și serviciilor medicale reprezintă o povară pentru familiile cu venituri limitate. De asemenea, lipsa unui echilibru între viața profesională și responsabilitățile familiale, alături de teama de a pierde locul de muncă după concediul parental, influențează negativ deciziile de a avea copii.
Datele statistice indică, de asemenea, o tendință de amânare a maternității, cu o creștere a vârstei la care românii devin părinți. În 2024, vârsta medie a mamelor la naștere a fost de 28,9 ani, iar la prima naștere a ajuns la 27,6 ani. În mediul urban, femeile au devenit mame pentru prima dată la o medie de 29,4 ani, în timp ce în mediul rural această medie a fost de 25,5 ani.
Experții subliniază că această scădere a natalității va genera presiuni economice semnificative pe termen lung. Reducerea numărului de tineri care intră pe piața muncii va afecta companiile și sistemele publice finanțate prin contribuții salariale. În paralel, îmbătrânirea populației va crește cheltuielile pentru pensii, sănătate și servicii sociale, în condițiile în care baza de contribuabili din țară se poate restrânge progresiv.
Scăderea natalității este un fenomen care afectează structura demografică a țării, influențând direct stabilitatea sistemelor de protecție socială. Această evoluție pune sub presiune capacitatea statului de a susține populația îmbătrânită prin contribuțiile generațiilor tinere. Din acest motiv, experții recomandă implementarea unor măsuri de sprijin pentru părinți, precum servicii de îngrijire accesibile și programe de tip after-school, pentru a facilita revenirea pe piața muncii.