Raportul „CEE Smart Cities Mobility Sprint 2026”, elaborat de PwC împreună cu Asociația pentru Noua Mobilitate (PSNM) și EIT Urban Mobility, analizează stadiul mobilității urbane durabile în 18 orașe din regiune. Deși majoritatea administrațiilor locale din Europa Centrală și de Est consideră Planul de Mobilitate Urbană Durabilă (PMUD) o prioritate ridicată, există dificultăți majore în transformarea acestor intenții în acțiuni concrete. Cercetarea, bazată pe interviuri cu reprezentanți ai autorităților, arată că implementarea este îngreunată de infrastructura tehnică limitată și de lipsa mecanismelor financiare adecvate.
În ceea ce privește gestionarea resurselor, Bucureștiul se distinge printr-un model de finanțare diversificat, utilizând emisiuni de obligațiuni, împrumuturi bancare și linii de credit dedicate. Această abordare pune capitala într-o poziție avantajoasă față de alte orașe, deși documentul său de mobilitate este încă în proces de actualizare. În paralel, foaia de parcurs privind calitatea aerului pentru București necesită revizuire, spre deosebire de centre urbane precum Varșovia, Wroc³aw sau Ljubljana, care dețin deja planuri dedicate pentru ambele direcții.
La nivel regional, datele PwC subliniază un contrast între intenții și realitate. Deși 89% dintre orașele evaluate intenționează să adopte indicatori de mobilitate inteligentă, doar 44% dispun de platforme urbane de date operaționale. De asemenea, 72% dintre administrații depind de fondurile europene, însă doar 24% au instrumente specifice pentru derularea PMUD. Această situație este agravată de faptul că 44% dintre municipalități nu au încă o strategie clară pentru calitatea aerului, conform analizelor realizate în cadrul studiului.
Presiunea legislativă europeană crește urgența adoptării unor măsuri concrete în orașele din regiune. Conform Regulamentului TEN-T revizuit, 431 de noduri urbane sunt obligate să implementeze un PMUD până la sfârșitul anului 2027. În același timp, Directiva privind calitatea aerului impune standarde noi pentru 12 poluanți până în 2030. Anda Rojanschi, PwC CEE Chief Markets Officer, a menționat că orașele pot învăța unii de la alții pentru a adapta modelele funcționale la nevoile locale și a accelera progresul regional.
Problemele de guvernanță și digitalizare rămân obstacole semnificative pentru dezvoltarea orașelor inteligente. Studiul indică faptul că 45% dintre orașe reclamă un sprijin național insuficient, iar doar 12 dintre acestea au un responsabil dedicat dialogului cu cetățenii. Pe plan digital, doar 33% dintre municipalități au o infrastructură complet funcțională, iar 39% aplică regulat tehnologia inteligenței artificiale. În plus, mecanismele financiare actuale tind să atragă fonduri pentru lucrări inițiale, lăsând insuficiente resursele destinate mentenanței infrastructurii.
Evoluția mobilității urbane în Europa este strâns legată de cadrul de reglementări și de disponibilitatea fondurilor structurale. În contextul european actual, gestionarea eficientă a proiectelor de infrastructură și respectarea termenelor de implementare sunt esențiale pentru accesarea resurselor de dezvoltare. Această dinamică este vizibilă și în necesitatea de a alinia planurile de mobilitate cu noile standarde de mediu, pentru a asigura o tranziție durabilă către orașe mai verzi și mai conectate.