Ministrul Educației, Sorin Costreie, a declarat că fenomenul meditațiilor trebuie fiscalizat, subliniind în același timp că amploarea acestui proces reflectă dificultățile sistemului de învățământ din România. Conform declarațiilor sale, prezența masivă a acestui tip de activitate suplimentară este un semnal de alarmă pentru calitatea educației oferite în cadrul instituțiilor de stat. Sorin Costreie consideră că, într-un sistem funcțional, astfel de servicii ar trebui să fie doar cazuri izolate.
Sorin Costreie a explicat faptul că, în condițiile ideale, școala ar trebui să îndeplinească toate nevoile elevilor, eliminând astfel necesitatea recurgerii la lecții private. Ministrul a menționat că, dacă instituțiile de învățământ ar funcționa conform standardelor așteptate, meditațiile nu ar mai fi o necesitate generalizată. În opinia sa, faptul că aceste activități au luat o amploare atât de mare este o dovadă clară a unor probleme structurale profunde în școala românească.
În ceea ce privește abordarea pedagogică, ministrul a menționat că viziunea sa se concentrează pe oferirea unei educații personalizate pentru fiecare copil. Această abordare presupune identificarea nevoilor specifice ale elevilor, inclusiv prin implementarea unor programe de recuperare. Sorin Costreie a precizat că partea remedială a educației personalizate este esențială pentru copiii care rămân în urmă în procesul de învățare la clasă, asigurându-le suportul necesar pentru a progresa.
Ministerul propune ca zona remedială să fie gestionată fie direct în cadrul școlii, fie prin intermediul meditațiilor, în funcție de decizia luată de părinți. Totuși, ministrul a subliniat că atunci când meditațiile devin o practică de masă, acest lucru confirmă faptul că sistemul de învățământ întâmpină dificultăți majore. Obiectivul este ca suportul educațional să fie integrat astfel încât să nu mai fie perceput ca o necesitate externă obligatorie pentru succesul elevilor.
Discuțiile privind reforma sistemului de învățământ includ și alte măsuri de modernizare a procesului evaluativ. Ministerul Educației analizează introducerea unor schimbări la nivelul Evaluării Naționale, precum adăugarea unei probe suplimentare și implementarea unui portofoliu pentru fiecare elev. Aceste reforme vizează o monitorizare mai atentă a parcursului educațional, încercând să compenseze lacunele identificate în cadrul programului școlar regulat.
Contextul actual al sistemului de învățământ din România este marcat de o atenție sporită acordată modului în care elevii sunt evaluați și pregătiți pentru examenul de final. Pe lângă discuțiile despre meditații, autoritățile vizează și restructurarea procedurilor de evaluare pentru a asigura o imagine mai fidelă a competențelor dobândite de elevi. Aceste inițiative fac parte dintr-un set de reforme care urmăresc adaptarea școlii la nevoile moderne de educație personalizată.