Sorin Costreie a organizat o reuniune cu foștii miniștri ai Educației și Cercetării care au deținut această funcție după anul 1990. Această întâlnire a avut loc în cadrul unei inițiative menite să garanteze continuitatea politicilor publice și a reformelor din domeniul învățământului. Obiectivul principal vizează crearea unui cadru de dialog care să permită valorificarea experienței acumulate de către foștii titulari ai ministerului, indiferent de contextul sau afinitățile politice ale acestora.
Conform mesajului publicat de Sorin Costreie pe pagina sa oficială de Facebook, scopul acestui demers este de a asigura că proiectele educaționale nu sunt abandonate la fiecare schimbare de mandat. El subliniază faptul că sistemul de educație reprezintă o construcție pe termen lung, care nu poate fi reconstruită la fiecare capitol de guvernare. Prin urmare, colaborarea dintre foștii și actualii responsabili poate ajuta la menținerea celor ce funcționează și la îmbunătățirea celor care necesită schimbări.
La această discuție au participat numeroși foști miniștri, printre care Ecaterina Andronescu, Monica Anisie, Ligia Deca, Anton Anton, Cristian Adomniței, Alexandru Athanasiu, Daniel Breaz, Mihnea Costoiu, Adrian Curaj, Mihai Dimian, Pavel Năstase și Remus Pricopie. Această reuniune reprezintă un pas important în procesul de consultare, deoarece, după ce vor avea loc discuții cu persoanele care nu au putut participa la prima întâlnire, urmează să fie puse bazele unui consiliu consultativ. Acest consiliu va fi dedicat temelor esențiale din domeniul educației și cercetării.
Inițiativa pune accent pe implicarea experienței deținute de foștii titulari ai portofoliului în discuțiile despre direcțiile de dezvoltare ale sistemului de educație și cercetare. Sorin Costreie a transmis că continuitatea politicilor publice este vitală pentru stabilitatea sectorului. Prin această abordare, se dorește transformarea experienței individuale într-un instrument de consultanță pentru decidenții actuali, asigurând astfel o viziune de ansamblu asupra evoluției sistemului de învățământ din România pe parcursul deceniilor.
În sistemul de învățământ românesc, schimbările de la nivelul ministerului pot influența adesea direcția de dezvoltare a cursurilor și a structurilor administrative. De regulă, reformele necesită perioade lungi de implementare pentru a produce rezultate palpabile în mediul academic și școlar. Această încercare de a crea un consiliu consultativ vine într-un moment în care stabilitatea deciziilor administrative este considerată esențială pentru a evita fragmentarea proceselor de modernizare a cercetării.
Sistemul de educație și cercetare din România este supus unor cicluri de reformă care depind de stabilitatea politică și de resursele alocate de către stat. De cele mai multe ori, continuitatea acestor procese este îngreunată de schimbările de la nivelul ministerelor, ceea ce impune nevoia de mecanisme de consultare care să transcende partidele politice și să păstreze expertiza tehnică în cadrul instituțiilor de stat.