Sari la conținut
Ultima oră CONCORDIA Academia propune companiilor investiții în capitalul uman pentru un impact social mai mare
Află Știrile
Social

Rapoartele Securității din 1986: Canibalism la păsări și mortalitate masivă în zootehnia din Cluj

Documente ale Securității dezvăluie criza alimentară și degradarea condițiilor de creștere a animalelor în județul Cluj la sfârșitul perioadei comuniste.

3 min citire
Rapoartele Securității din 1986: Canibalism la păsări și mortalitate masivă în zootehnia din Cluj
Foto: Jurnalul / jurnalul.ro

Rapoartele Securității din anul 1986, prezentate de Consiliul Național pentru Studierea Arhivelor Securității, descriu o situație extrem de dificilă în zootehnia din județul Cluj. Documentele, întocmite de Serviciul 2 al Securității Cluj, care se ocupa de contrainformațiile economice, evidențiază problemele grave întâlnite atât în întreprinderile de stat, cât și în cooperativele agricole de producție. Lipsa critică de furaje a dus la scăderea producției și la fenomene de mortalitate în rândul animalelor.

În fermele avicole, situația a devenit alarmantă din cauza deficitului de hrană. Întreprinderea Avicolă de Stat Cluj a primit doar 5.920 de tone de furaje combinate, deși necesarul era de 7.600 de tone. Această lipsă a provocat scăderea producției de ouă cu 20.000 de bucăți pe zi. Din cauza întreruperilor de aprovizionare, la pui a apărut canibalismul, iar găinile au început să consume ouăle de pe benzile de colectare. Între 30 martie și 4 aprilie, mortalitatea a ajuns la aproximativ 10.000 de păsări pe zi.

Problemele de îngrijire au afectat și creșterea vițelilor în cadrul cooperativelor. La CAP Mănăstireni, peste 200 de viței riscau să moară în primele luni ale anului 1986 din cauza hrănirii necorespunzătoare, mulți animale prezentând deja tricofiție. Tot în această cooperativă, infrastructura era în stare avansată de degradare, un grajd având acoperișul spart și grinzile afectate de infiltrații, ceea ce crea riscul unei prăbușiri iminente a structurii.

Sectorul lactat și cel de creștere a animalelor pentru carne au suferit, de asemenea, din cauza resurselor limitate. La CAP Tureni, vacile erau hrănite cu resturi de paie după ce fânul s-a terminat, în timp ce la CAP Săndulești producția de lapte a scăzut sub jumătate de litru pe cap de vacă. În perioada martie 1986, la CAP Cojocna au fost sacrificate 28 de animale din necesitate. Totodată, la nivelul județului, restanțele salariale ajungeau la aproximativ 50 de milioane de lei.

În noiembrie 1986, o substanță neurotoxică a provocat o criză majoră în două ferme din județ. La ferma Borșa, din cadrul IAS Gherla, au fost sacrificate 114 bovine, în timp ce alte 40 de animale erau în stare gravă. La ferma de îngrășare din Nima, deținută de IAS Dej, s-au sacrificat alte 36 de animale în zilele de 2 și 3 noiembrie. Carnea rezultată a fost valorificată prin Întreprinderea de Industrializare a Cărnii, sub supravegherea autorităților sanitare și a organelor de securitate.

Aceste documente arhivează o perioadă de declin economic și gestionare deficitară a resurselor agricole în România. În ultimii ani ai regimului comunist, lipsa de inputuri agricole și degradarea infrastructurii de producție au afectat direct securitatea alimentară și condițiile de viață ale lucrătorilor agricoli. Rapoartele Securității reflectă modul în care instabilitatea economică se traduce prin pierderi masive de capital biologic în sectorul zootehnic local.

Surse

Sursa: Jurnalul

Tot în Social