Peste o mie de persoane au manifestat sâmbătă, în condiții de ploaie, în centrul Capitalei, pentru a cere legalizarea parteneriatului civil. Manifestanții au solicitat ca acest drept să fie oferit atât cuplurilor heterosexuale, cât și celor de același sex. Protestul a avut loc în contextul în care organizatorii susțin că Parlamentul amână dezbaterile publice asupra unui proiect de lege, deși peste 100.000 de semnături au fost depuse la Camera Deputaților pe 27 mai.
Evelina Din, creator de conținut cunoscută sub pseudonimul Evetastick, a declarat că a ieșit în stradă pentru că parteneriatul civil reprezintă un drept la un minimum de demnitate umană. Ea susține că statul nu poate ignora diversitatea cetățenilor și că oferirea acestor drepturi nu înseamnă a lua ceva de la alții, ci oferirea unor șanse egale. Din a criticat parlamentarii pentru că tărăgânează discuțiile de aproape jumătate de an, suspectând că se preocupă mai mult de menținerea pozițiilor politice și de voturile segmentului conservator.
Alina Dumitriu, lucrătoare socială, a subliniat importanța acestui pas din perspectiva sănătății și a siguranței juridice. Ea a explicat că, în meseria sa, a văzut consecințele lipsei de protecție pentru persoanele queer, în special când partenerii nu pot lua decizii medicale în numele celor aflați în stare critică. Dumitriu a menționat că partenerii rămân fără nicio putere legală de a ajuta în situații grave, fiind tratați ca străini de către sistemul medical și de către stat.
Aceasta a subliniat că parteneriatul civil nu este o revendicare abstractă, ci o necesitate pentru oameni care au deja familii și vieți construite împreună. Conform lucrătorii sociale, aceste drepturi nu afectează familiile altora și nu schimbă modul în care funcționează statul, ci oferă doar protecție juridică. Dumitriu a adăugat că drepturile fundamentale nu pot fi lăsate în așteptare până când societatea decide că este pregătită să le recunoască, deoarece persoanele respective trăiesc deja în România.
Evelina Din a respins argumentul conform căruia România nu este pregătită pentru o astfel de schimbare, considerând că este vorba doar despre evoluția societății. Ea a afirmat că implementarea acestui proiect nu schimbă modul de funcționare al țării, ci doar adaugă drepturi necesare. Parlamentarii au fost îndemnați să privească către generațiile tinere care vor vota în viitor, solicitându-le să acționeze din solidaritate umană sau, cel puțin, din interes politică de a obține sprijinul cetățenilor.
În România, dezbaterile privind drepturile civile și protecția juridică a diversității sunt subiecte constante în agenda politică. Deși există presiuni din partea societății civile prin petiții masive, procesul legislativ la nivelul Parlamentului traversează adesea perioade de latență. Această situație reflectă tensiunea dintre cererile de modernizare a legislației și conservatorismul politică care influențează deciziile legislative în țară.