Un nou proiect de lege propune interzicerea accesului minorilor sub vârsta de 14 ani la rețelele de socializare, o inițiativă lansată de deputatul PSD, Bogdan Ivan. Această propunere legislativă vizează protejarea copiilor împotriva riscurilor digitale, în timp ce pentru adolescenții cu vârste cuprinse între 14 și 18 ani, accesul ar putea fi permis doar cu acordul explicit al părinților. Măsura ar trebui să fie însoțită de mecanisme de control parental care să fie obligatorii și eficiente.
Discuția privind restricționarea mediului online a fost reaprinsă în urma unui incident tragic din Bistrița, unde un elev de clasa a VII-a și-a atacat profesoara și un coleg cu un cuțit. Evenimentul a subliniat pericolul expunerii timpurii la conținut violent sau instigator la ură, fenomen care poate duce la creșterea nivelului de anxietate, depresie și scăderea stimei de sine. Utilizarea excesivă a acestor platforme încă din perioada primară este asociată cu numeroase probleme psihologice grave.
Anca-Elena Bălășoiu, avocat și activist în cadrul Federației Naționale a Părinților EduPART, susține că statul trebuie să intervină ferm, dar fără a opta pentru o interzicere totală. Ea avertizează că o interdicție radicală ar putea avea un efect invers, deoarece copiii care vor acces vor găsi totuși modalități de a intra online. Avocata recomandă în schimb limitarea accesului prin control parental, utilizarea unor cuvinte cheie specifice și modificarea algoritmilor pentru a proteja minorii.
Pentru a asigura eficiența, propunerile legislative includ posibilitatea obligatorie a creării conturilor doar pe baza buletinului pentru dovedirea vârstei legale. Anca-Elena Bălășoiu subliniază că platformele trebuie să se plieze pe legislația fiecărui stat în care operează, respectând regulile privind datele personale. De asemenea, autoritățile ar putea lua în considerare tehnologii precum scanarea facială sau utilizarea amprentei pentru autentificare, însă responsabilitatea securizării datelor trebuie să rămână în latura companiilor private.
Eficiența unei astfel de legi depinde și de implementarea unor sancțiuni proporționale cu gravitatea încălcărilor, de la măsuri punitive la cele educative sau preventive. Anca-Elena Bălășoiu menționează că ar putea fi necesară introducerea unor răspunderi civile sau financiare, în loc să se apeleze direct la răspunderea penală. Totodată, rolul părinților este crucial, deoarece mulți dintre aceștia tind să faciliteze accesul copiilor la internet pentru a le satisface nevoile de integrare socială.
Psihologul Aida Ivan avertizează că educația digitală trebuie începută de la vârstă fragedă, deoarece este mult mai ușor să previi o dependență de tehnologie decât să tratezi consecințele. Ea observă că relația defectuoasă a adolescenților cu tehnologia provine adesea din modelul familial, unde părinții folosesc telefoanele în detrimentul comunicării directe. În acest context, controlul strict la adolescență poate fi problematic, deoarece aceștia au nevoie de interacțiune socială pentru formarea personalității.
context_missing: false