Muzeul Național de Istorie a României se pregătește pentru un proces amplu de restaurare și consolidare, care implică mutarea tuturor celor 17 milioane de exponate într-un depozit specializat. Lucrările de reamenajare a monumentului istoric situat pe Calea Victoriei vor dura aproximativ 5 ani, conform anunțului făcut de autorități la sediul instituției. Proiectul vizează nu doar repararea structurii, ci și extinderea spațiului prin reamenajarea curții interioare, într-un demers susținut de oficiali.
Imobilul se află în clasele I și II de risc seismic, necesitând intervenții urgente pentru siguranța patrimoniului. Ministrul Culturii, Ioana Ciocan, a subliniat importanța acestui demers pentru conservarea pieselor de valoare universală și pentru generațiile viitoare. Vicepremierul Marian Neacșu a declarat că va sprijini acest proces de reabilitare a clădirii. Obiectele, inclusiv colecția filatelică, sunt deja pregătite în cutii pentru a fi transferate în noua locație de depozitare.
Ștefan Trîmbaciu, directorul Unității de Management de Proiectului, a explicat că proiectul se află într-o etapă avansată de studiu de fezabilitate. În prezent, se așteaptă ultimele avize de securitate, de incendiu și cele tehnico-economice din partea Ministerului Culturii. Dacă licitațiile se finalizează anul viitor, lucrările efective ar putea începe la începutul anului 2028. Pentru a permite mutarea, un depozit adaptat nevoilor muzeului va fi construit chiar în cursul anului viitor.
Arhitectul Mircea Căpățână a detaliat complexitatea proiectului, menționând că clădirea are peste 100 de ani și nu a beneficiat de reparații majore de la anii '70. Proiectul prevede înlocuirea corpului central actual cu o structură cu arhitectură contemporană, pentru a degaja curtea interioară și a crea un spațiu public funcțional. Această curte va deveni o a doua cale de acces dinspre Centrul istoric. Costurile estimate pentru acest proiect extrem de complex sunt de 150 de milioane de euro.
Finanțarea va fi asigurată printr-un acord cadru de împrumut cu Banca de Dezvoltare a Consiliului Europei. Ștefan Trîmbaciu a precizat că acesta este un credit extern luat de România în condiții avantajoase, cu o perioadă de returnare de 20 de ani. În perioada lucrărilor, directorul Cornel Ilie a oferit asigurări că patrimoniul nu va fi complet lipsit de vizibilitate. Deși nu tot inventarul va fi expus, vor fi create spații dedicate pentru expoziții temporare.
Clădirea Muzeului Național de Istorie a României ocupă o suprafață desfășurată de peste 40.000 de metri pătrați. Înainte de construcția Casei Poporului, acest monument istoric era considerat cea mai mare clădire din București. Din cauza dimensiunilor și a vechimii, proiectul de consolidare trebuie să includă sisteme moderne de siguranță și protecție împotriva incendiilor, pentru a aduce instituția la standardele internaționale de competitivitate.