Studenții din Republica Moldova care urmează cursuri în România se confruntă cu dificultăți semnificative în procesul de obținere sau prelungire a permiselor de ședere. Problemele apar din cauza unor defecțiuni ale sistemului informatic și a unei presiuni mari asupra personalului care procesează dosarele. Această situație pune în pericol legalitatea șederii acestor tineri, care se trezesc adesea într-o zonă gri birocratică din cauza unor întârzieri administrative.
Datele furnizate de Inspectoratul General pentru Imigrări arată că, la data de 30 septembrie 2026, în România se aflau 5.536 de cetățeni moldoveni posesori ai unui permis de ședere temporară pentru studii. Majoritatea acestor persoane sunt localizate în Iași, unde sunt peste 1.600 de studenți, în timp ce la București se înregistrează aproximativ 800 de persoane. Această distribuție evidențiază necesitatea unei gestionări eficiente la nivelul unităților teritoriale ale IGI.
Un factor critic în acest proces este scrisoarea de acceptare la studii emisă de Ministerul Educației și Cercetării, document care condiționează prelungirea permisului. Practica indică faptul că acest document ajunge de obicei la sfârșitul lunii septembrie sau la începutul lunii octombrie, ceea ce forțează studenții să depună dosarele după expirarea termenului legal. Din cauza acestui decalaj, mulți tineri riscă să depășească perioada de ședere legală, fiind expuși unor sancțiuni.
Consecințele nerespectării termenelor de depunere sunt severe pentru studenții străini care nu dețin cetățenia română. Conform legislației, nerespectarea termenului de depunere a cererii poate atrage amenzi cu valori cuprinse între 400 și 800 de lei. Mai grav, dacă permisul de ședere expiră fără depunerea unei cereri de prelungire, șederea devine ilegală, ceea ce poate duce la o decizie de returnare și la o interdicție de intrare în România pentru o perioadă de șase până la 12 luni.
Problemele tehnice ale platformei de programări online forțează mulți studenți să apeleze la rând viu pentru a depune documentele necesare. În București, situația a fost critică în septembrie 2026, când sistemul informatic a picat, iar la sediul IGI funcționau doar cinci ghișee, deși autoritatea susține că la nivelul Direcției funcționează zece. Această discrepanță între capacitatea anunțată și realitatea de la ghișee contribuie la formarea cozilor lungi și la perioadele de așteptare care pot dura ore întregi.
Anatol Coșciug, cadru universitar la Universitatea „Babeș-Bolyai”, explică faptul că sistemul de migrație din România este supus unei presiuni enorme, depășind capacitatea de gestionare a autorităților. Această presiune afectează nu doar studenții din Republica Moldova, ci și refugiații din Ucraina sau muncitorii din Asia de Sud-Est. Expertul recomandă implementarea unor proceduri diferențiate și automatizate pentru studenții moldoveni, având în vedere acordurile de colaborare și înțelegerea culturală existentă între cele două state.