Proiectul de restaurare a Podului Bizetz din Giurgiu, un monument istoric de o importanță tehnică majoră, nu a fost pus în aplicare în ciuda faptului că documentația a fost avizată încă din anul 2021. Deși etapa de proiectare a fost finalizată, lucrările de execuție nu au putut începe deoarece Primăria Municipiului Giurgiu nu a alocat resursele financiare necesare pentru realizarea investiției. Situația a fost scoasă în evidență de Direcția Județeană pentru Cultură Giurgiu.
Instituția subordonată Ministerului Culturii a precizat că, pentru acest obiectiv, au fost deja obținute atât certificatul de urbanism, cât și autorizația de construire. Totuși, întregul proces de intervenție a rămas blocat la stadiul de documentație tehnică, fără a trece la faza de șantier. Direcția Județeană pentru Cultură Giurgiu a menționat că proiectul a primit aviz favorabil la faza DTAC în baza Avizului nr. 34/2/12.05.2021, dar lipsa banilor de la primărie a oprit totul.
Podul Bizetz reprezintă o premieră a ingineriei europene, fiind primul pod rutier și feroviar construit în curbă în plan orizontal. Obiectivul a fost finalizat în anul 1905, sub îndrumarea inginerilor Anghel Saligny și Ion Ionescu-Bizetz, pentru a asigura legătura dintre orașul Giurgiu și Portul Ramadan. Din cauza presiunii exercitate de traficul greu, circulația autovehiculelor pe această structură istorică a fost complet întreruptă în anul 2006, rămânând utilizabilă doar pentru pietoni.
Deși etapa de proiectare a beneficiat de cofinanțare prin Timbrul Monumentelor Istorice, aceste fonduri nu au acoperit costurile execuției lucrărilor de restaurare. Direcția Județeană pentru Cultură Giurgiu subliniază că nu au existat solicitări de sprijin financiar sau propuneri de includere a investiției în alte programe de finanțare până în prezent. Autoritatea consideră că este necesară reluarea demersurilor pentru identificarea banilor, precum și verificarea necesității de a actualiza documentația tehnic-economică și avizele existente.
Conform legislației, responsabilitatea pentru întreținerea, paza și protecția monumentului revine proprietarului, în acest caz Municipiului Giurgiu, conform Legii nr. 422/2001. Direcția Județeană pentru Cultură Giurgiu a clarificat faptul că, deși are atribuții de monitorizare, control și avizare a intervențiilor, instituția nu este proprietarul și nici beneficiarul direct al investiției. Restaurarea este considerată esențială pentru păstrarea patrimoniului tehnic al județului, însă necesită colaborarea între autorități și proprietar.
Protecția monumentelor istorice în România este reglementată prin legi specifice care impun responsabilități clare atât pentru proprietari, cât și pentru autoritățile de specialitate. În cazul structurilor de patrimoniu, intervențiile trebuie să respecte standarde stricte de conservare pentru a nu compromite integritatea istorică. Această supraveghere este esențială pentru obiectivele care, deși avizate tehnic, așteaptă finanțarea necesară pentru a trece de la planuri la realitate.