Infrastructura de canalizare din București trece printr-o etapă de transformare majoră, în contextul în care orașele europene, precum Barcelona, se confruntă cu viituri urbane devastatoare. După ce ploi masive au inundat regiunea catalană la începutul lunii octombrie, discuția despre capacitatea de preluare a apelor de ploaie a devenit critică. Bucureștiul dispune de o rețea de aproximativ 2.453 km de canalizare și 349 km de colectoare principale, care trebuie adaptate la un oraș mult mai densificat.
Consiliul General al Municipiului București a aprobat la finalul lunii august un program de investiții de peste 520 de milioane de euro, cu lucrări ce vor continua până în 2037. Proiectele vizează zone precum 1 Decembrie 1918 – Bd. Theodor Pallady și Calea Văcărești, unde configurația terenului favorizează acumulările de apă. În zona Slobozia – George Coșbuc – Mitropolit Nifon se va construi un sistem separativ, cu un bazin de retenție, separatoare de hidrocarburi și o stație de pompare către râul Dâmbovița.
În centrul capitalei, intervențiile vizează rețele vechi de pe Calea Victoriei, Bd. Lascăr Catargiu, Boteanu, Sfinții Voievozi, Sevastopol și Schitu Măgureanu. Pentru a proteja clădirile vechi și a evita săpăturile masive, operatorul va folosi tehnologii precum relining, pipe-jacking sau microtunelare. De asemenea, lucrările vor fi coordonate cu proiecte de infrastructură ale Primăriei, inclusiv modernizarea liniei de tramvai 32, pe Calea Giulești, în Zețarilor–Șos. Giurgiului și pe axa Dimitrie Pompeiu–Barbu Văcărescu–Pipera–Fabrica de Glucoză.
Gestionarea debitului este esențială, deoarece aproximativ 80% din suprafața Bucureștiului este impermeabilă, ceea ce face ca apa să ajungă rapid în sistem. Alexandru Moldovan, Director General Adjunct Apa Nova București, explică faptul că problema nu este doar cantitatea de apă, ci și intervalul de timp în care aceasta ajunge în rețea. Un exemplu relevant a fost ploaia din 30 iunie–1 iulie 2026, când prin Caseta de Ape Uzate au tranzitat aproximativ 8,3 milioane m³ de apă în doar 11 ore și 22 de minute.
Pentru a evita vârfurile de debit, se utilizează bazinul de aproximativ 2.100 m³ de la Lunca Cetății și cel de aproximativ 4.000 m³ aflat în construcție în zona Tineretului. Acestea funcționează ca un tampon, reținând apa în momentele critice pentru a o elibera controlat ulterior. În ultimii 25 de ani, investițiile în apă și canalizare au depășit 795 de milioane de euro, însă provocarea actuală rămâne adaptarea la un oraș care s-a extins masiv față de perioada proiectării inițiale.
Strategia de dezvoltare urmărește construirea unei infrastructuri capabile să funcționeze eficient în următorii 20 sau 30 de ani. Planul de investiții vizează nu doar extinderea kilometrilor de rețea, ci și redimensionarea colectoarelor și separarea apelor pluviale de cele uzate în punctele unde densitatea urbană a crescut. Obiectivul final este reducerea vulnerabilităților în fața fenomenelor meteorologice extreme care devin tot mai frecvente.