Patru persoane au fost victimele unei scheme de fraudă sofisticate, cunoscută sub numele de „metoda BNR”, prin care au pierdut suma totală de 561.480 de lei. Infractorii au utilizat identitatea unor instituții de stat pentru a manipula victimele, convingându-le să contracteze credite sau să își retragă economiile din conturile bancare. Un cetățean ucrainean, responsabil cu colectarea fizică a banilor, a încheiat un acord de recunoaștere a vinovăției cu procurorii din București.
Schema de înșelăciune începea prin apeluri telefonice efectuate de indivizi care pretindeau că reprezintă DIICOT sau ASF. Aceștia le comunicau persoanelor contactate că există o tentativă de fraudă asupra conturilor lor bancare și că este necesară aplicarea unor proceduri de securizare. Pentru a întări această minciună, escrocii trimiteau prin WhatsApp documente false, inclusiv un presupus acord de confidențialitate, și utilizau linkuri care imitau platformele oficiale ale instituțiilor bancare.
După ce victimele erau convingse să obțină fondurile, acestea erau instruite să le predea unor presupuși reprezentanți ai BNR în locuri publice stabilite anterior. Pentru a menține aparența unei operațiuni oficiale, infractorii foloseau și parole convenite pentru predarea sumelor de bani. Victimele erau obligate să păstreze o discreție absolută asupra întregului proces, sub pretextul protejării propriilor economii de la atacurile cibernetice raportate de pretensiușii oficiali.
Cetățeanul ucrainean a avut rolul de a prelua efectiv banii în zilele de 17.07.2026 și 23.07.2026, în diverse locații publice din București. Pentru această activitate de colectare, acesta primea un comision cuprins între 100 și 500 de dolari de la restul grupării. Procurorii de la Parchetul de pe lângă Judecătoria Sectorului 1 București au stabilit că bărbatul știa că sumele colectate proveneau din activități infracționale, acționând împreună cu alte persoane care nu au fost identificate.
În urma acordului încheiat la data de 21.10.2026, cetățeanul ucrainean a acceptat o pedeapsă de 1 an și 2 luni de închisoare cu executare. Acesta se afla în arest preventiv încă de la data de 8 august 2026. Acordul de recunoaștere a vinovăției trebuie acum analizat și aprobat de un judecător de la Judecătoria Sectorului 1 București pentru a deveni o condamnare definitivă în dosarul de complicitate la înșelăciune în formă continuată.
Aceste tipuri de fraude prin inginerie socială reprezintă o provocare constantă pentru autoritățile de supraveghere financiară și poliția criminalității organizate. Infractorii profită de autoritatea atribuită instituțiilor precum BNR sau ASF pentru a crea un sentiment de urgență și panică la nivelul cetățenilor. Protejarea datelor bancare și verificarea identității interlocutorilor rămân pași esențiali pentru evitarea pierderilor financiare masive cauzate de astfel de scheme de manipulare telefonică.