Relația dintre părinți și copii joacă un rol decisiv în prevenirea dependenței de dispozitive digitale, în timp ce responsabilitatea nu poate fi transferată către rețelele sociale sau anturaj. Psihologul Bogdan Cotiga susține că, în special până la vârsta de 10-11 ani, părinții poartă singura responsabilitate pentru comportamentele copiilor lor. Acesta subliniază că influența familială este hotărâtoare, iar modul în care membrii familiei interacționează influențează majoritatea comportamentelor manifestate de tineri.
Lipsa timpului și a interesului din partea părinților poate duce la oferirea excesivă a telefoanelor sau tabletelor ca înlocuitori pentru atenția necesară. Bogdan Cotiga recomandă ca părinții să fie mai conectați cu nevoile copiilor lor, discutând cu aceștia despre interesele și frământările lor din afara contextului familial. Un părinte care ascultă și tratează copilul ca pe un egal în discuție va fi mult mai credibil atunci când va trebui să impună reguli stricte.
În ceea ce privește reducerea timpului petrecut în fața ecranelor, psihologul consideră că interdicția și blocarea dispozitivului sunt singurele soluții practice care funcționează. El explică faptul că telefonul mobil oferă acces la o realitate virtuală mult mai atractivă decât viața de zi cu zi, satisfăcând nevoile specifice adolescenței. Deși poate părea o pedeapsă, Bogdan Cotiga compară aceste reguli cu interdicția de a traversa strada fără semafor, fiind măsuri necesare pentru protecția tinerilor.
Legislația propusă la nivel european prin EU Kids Act ar putea avea un impact, deși nu va putea elimina complet utilizarea tehnologiei. Proiectul vizează limitarea accesului la rețelele sociale pentru copiii sub 13 ani și introducerea controlului parental pentru cei cu vârste între 13 și 15 ani. Bogdan Cotiga estimează că reglementarea va reuși să restrângă accesul la anumite tipuri de conținut pentru o perioadă, dar tinerii și părinții vor găsi modalități de a o evita.
Datele furnizate de ANCOM arată o utilizare intensă a internetului în rândul tinerilor din România, cu valori record în anumite categorii de vârstă. Adolescenții de 14-17 ani petrec în medie 5 ore și 33 de minute online pe zi, iar tinerii de 18-24 de ani petrec 5 ore și 29 de minute. Aproape jumătate din timpul petrecut pe internet de aceste categorii este dedicat rețelelor sociale, ceea ce confirmă atractivitatea mediului virtual.
Situația utilizării internetului în România este monitorizată prin studii care evidențiază un consum digital masiv în rândul populației tinere. Conform datelor ANCOM, utilizarea platformelor online este extrem de ridicată, în special pentru comunicare și divertisment. Această evoluție digitală constantă pune presiune pe structurile familiale și pe capacitatea părinților de a gestiona expunerea copiilor la un flux continuu de informații și interacțiuni virtuale.