Angajarea regizorului Felix Alexa la Teatrul Național din București a declanșat o serie de reacții critice în mediul cultural românesc. Această decizie a fost luată în contextul unei investigații jurnalistice care conține acuzații de hărțire sexuală, agresiune și șantaj profesional la adresa acestuia. Situația a ieșit în atenția publicului după ce Tudor Chirilă a criticat tăcerea artiștilor de la Teatrul Național, reproșându-le lipsa unei poziții publice în fața acestor acuzații grave.
Regizorul Bobi Pricop a anunțat că nu mai dorește să colaboreze cu Teatrul Național din București în condițiile actuale. Acesta a subliniat că mesajul transmis femeilor și tinerilor care semnalează abuzuri este că aceste fapte nu contează. De asemenea, regizoarea Catinca Drăgănescu a vorbit despre responsabilitatea instituțiilor publice de cultură, menționând că acestea au o funcție simbolică și transmit mesaje despre ceea ce este considerat acceptabil în societate, nu doar despre spectacole.
Managerul Teatrului Național din București, Ada Hausvater, a emis un comunicat prin care justifică angajarea lui Felix Alexa. Ea a susținut că a efectuat verificări prealabile, analizând documente precum hotărârea Comisiei de Etică a UNATC din decembrie 2022, care nu a identificat încălcări, și certificatul de integritate comportamentală emis de Inspectoratul General al Poliției Române. Conform managerului, documentele analizate confirmă faptul că regizorul nu figurează în registrul național cu privire la persoanele care au comis infracțiuni sexuale.
În ciuda explicațiilor conducerii, mulți spectatori au reacționat vehement pe rețelele sociale, amenințând cu boicotarea instituției. Aceștia au exprimat o dezamăgire profundă față de modul în care decizia a fost justificată, susținând că nu vor mai investi timp sau bani în proiectele Teatrului Național din București. Unii utilizatori au sugerat chiar că sălile ar trebui să rămână goale până când managementul decide să reconsidere angajarea controversată a regizorului.
Ministerul Culturii a intervenit prin intermediul ministrului Ioana Ciocan, care a anunțat o politică de toleranță zero față de orice formă de hărțire sau abuz. Instituția a solicitat tuturor entităților din subordonare să verifice aplicarea măsurilor interne de prevenire a acestor fapte, în conformitate cu HG nr. 970/2023. Ministerul a cerut transmiterea unor informații specifice în termen de 15 zile lucrătoare, vizând procedurile de protecție și structurile desemnate pentru primirea sesizărilor.
În cadrul sistemului de management al instituțiilor publice de cultură din România, reglementările privind prevenirea hărțuirii la locul de muncă sunt reglementate prin hotărâri de guvern. Aceste proceduri obligă conducerea să asigure un mediu profesional sigur și să implementeze mecanisme de protecție pentru angajați. Verificarea acestor măsuri interne este un proces administrativ prin care statul urmărește respectarea demnității și a siguranței în cadrul organizațiilor subordonate Ministerului Culturii.