Ministrul Sănătății, Alexandru Rogobete, a declarat miercuri că s-a opus proiectului legii salarizării din motive financiare directe. Acesta a explicat că decizia sa nu a fost motivată de faptul că salariile medicilor nu ar fi fost dublate, ci de riscul unor reduceri semnificative ale veniturilor. Conform ministrului, astfel de măsuri ar fi putut declanșa cel mai mare exod al angajaților din sistemul medical în ultimii 20 de ani.
În cadrul unei conferințe de presă susținută cu ocazia preluării mandatului, Alexandru Rogobete a detaliat impactul financiar al proiectului criticat în vara acestui an. El a menționat că a discutat în repetate rânduri cu sindicatele și a fost foarte vocal în această privință. Ministrul a subliniat că, deși se discuta despre creșteri, prevederile ar fi dus la pierderi de până la 1.000 de euro pe lună pentru personalul implicat.
Impactul asupra veniturilor ar fi fost sever pentru diverse categorii de profesioniști din sistemul sanitar. Medicii primari din specialitatea anestezie și terapie intensivă ar fi putut pierde între 4.000 și 5.000 de lei lunar. În același timp, veniturile asistentelor medicali s-ar fi redus cu sume cuprinse între 1.000 și 1.500 de lei pe lună, ceea ce ar fi destabilizat grav structura actuală a forței de muncă.
Alexandru Rogobete a anunțat că intenționează să stabilească întâlniri cu reprezentanții sindicatelor imediat după instalarea și reorganizarea echipei ministeriale. Discuțiile ar putea avea loc chiar săptămâna viitoare, având ca scop abordarea inechităților din sistem. Ministrul a precizat că personalul medical nu solicită dublarea salariilor, ci vizează corectarea dezechilibrelor, menționând că unele probleme au fost deja remediate în perioada 2023-2024.
O prioritate majoră pentru noua conducere este asigurarea plății corespunzătoare a gărzilor pentru personalul medical. Planurile ministrului includ și introducerea rezidenților în sistemul de plată a acestor gardi, precum și o strategie de reducerea treptată a deficitului de personal. Alexandru Rogobete a subliniat că aceste măsuri trebuie aplicate gradual, ținând cont de constrângerile bugetare ale țării și de necesitatea de a menține medicii în sistemul public.
Evoluția sistemului de sănătate și a gestionării resurselor umane rămâne un subiect critic în administrația publică, fiind strâns legată de stabilitatea bugetară a statului. Deciziile privind salarizarea și condițiile de lucru ale personalului medical influențează direct capacitatea de răspuns a instituțiilor de sănătate în fața cererii de servicii medicale, într-un context în care stabilitatea forței de muncă este esențială pentru funcționarea normală a spitalelor.