Rezultatele primelor sondaje la ieșirea de la urne din urma alegerilor organizate marți în Israel indică un peisaj politic fragmentat. Deși partidul Likud, condus de premierul Benjamin Netanyahu, a obținut cele mai multe voturi ca entitate individuală, niciuna dintre cele două mari tabere politice nu a reușit să atingă pragul necesar pentru a domina Knesset. Această situație de impas sugerează că procesul de formare a unui guvern va necesita negocieri lungi și complexe între diverse grupări parlamentare.
Conform datelor furnizate de Canal 12, Canal 13 și postul public Kan, blocul partidelor care se opun lui Netanyahu este cel majoritar. Se estimează că această tabără anti-Netanyahu va obține între 52 și 53 de mandate din totalul de 120 de locuri disponibile. În schimb, blocul religios de dreapta susținut de premier este prognozat să capteze aproximativ 50 de locuri. Niciuna dintre aceste două forțe politice nu se apropie de majoritatea critică de 61 de mandate necesară pentru controlul parlamentului.
În cadrul acestor proiecții, partidul Likud este cel mai mare partid individual, fiind estimat între 24 și 25 de locuri. Partidul de opoziție de centru Yashar, condus de Gadi Eisenkot, urmează imediat cu un număr de mandate situat între 21 și 23. O altă sursă, Kan, menționează că victoria Likudului asupra partidului Yashar reprezintă o surpriză, deoarece sondajele din ultimele luni indicau o evoluție inversă a rezultatelor, oferind un avantaj partidului condus de Eisenkot.
Un factor determinant în acest scrutin este prezența record a partidelor conduse de arabi, care se opun și ele lui Netanyahu. Aceste grupări parlamentare ar putea obține un total de între 17 și 18 locuri, un număr record pentru acest sector. Pe locul al treilea în clasament se află partidul B’Yachad, condus de fostul prim-ministru Naftali Bennett, cu un număr de mandate estimat între 12 și 14. Lista Comună, reprezentând sectorul arab, este prognozată să obțină între 10 și 11 locuri.
Pe de altă parte, două partide mici, Rezerviștii și Poporul Israelului, par să fi eșuat în a atinge pragul electoral minim de 3,25% din voturi. Dacă negocierile de coaliție vor eșua, Israelul ar putea fi nevoit să organizeze alegeri repetate, o situație care ar putea duce la un regim de prim-ministru interimar. Acest scenariu ar putea repeta perioada 2019–2022, când țara a fost nevoită să organizeze cinci runde de vot în decurs de trei ani.
Procesul de numărare a voturilor a fost demarat de Comisia Electorală Centrală, care va furniza rezultatele oficiale pe parcursul nopții. Este important de menționat că rezultatele reale pot diferi de proiecțiile sondajelor de la ieșirea de la urne. În contextul actual, Comisia Electorală Centrală a refuzat deja o cerere de prelungire a programului de vot formulată de tabăra lui Netanyahu, menținând astfel cadrul stabilit pentru desfășurarea procesului electoral.