Nemulțumirea față de corupție și de privilegiile acordate elitelor politice câștigă teren în numeroase țări din întreaga lume. În contextul actual de creștere a costului vieții, alegătorii par să fie tot mai puțin dispuși să accepte faptul că politicienii prosperă în timp ce restul populației se confruntă cu dificultăți economice severe. Statele Unite ar putea deveni următorul exemplu al acestui fenomen în cadrul alegerilor parlamentare de la jumătatea mandatului prezidențial, programate pentru marți, 3 noiembrie.
În Statele Unite, percepția asupra corupției guvernamentale a atins un nivel record în acest an, conform datelor institutului Gallup. Acest indicator pune SUA în fața majorității celorlalte economii dezvoltate de pe glob. Această schimbare de paradigmă marchează o ruptură față de alegerile americane recente, când acuzațiile de corupție aveau un rol secundar. Acum, subiectul domină mesajele democraților și îi obligă pe republicani să adopte poziții defensive, chiar și în statele unde aceștia dețin tradițional un avantaj electoral semnificativ.
Tendința de sancționare a politicienilor prin vot este observată deja în alte regiuni, unde reacția împotriva corupției a slăbit mișcările populiștice și de dreapta. În Ungaria, Viktor Orbán a pierdut puterea în aprilie, după 16 ani de conducere, într-un context în care corupția a fost un subiect central. În Serbia, protestele anticorupție conduse de studenți au contribuit la înlăturarea lui Aleksandar Vučić. Fenomene similare au fost raportate și în Brazilia, Israel sau India, unde nemulțumirea față de gestionarea resurselor publice a pus presiune pe liderii aflați la putere.
Candidatul democrat pentru Senat în Texas, James Talarico, a subliniat legătura dintre criza costului vieții și corupție. O abordare similară a fost adoptată de Jon Ossoff, senator democrat în Georgia, care a menționat creșterea vertiginoasă a prețurilor în paralel cu acumularea de miliarde de către președinte. În același timp, cercul apropiat al lui Trump a cunoscut o prosperitate notabilă. De exemplu, averea lui Barron, fiul președintelui, este estimată la aproximativ 150 de milioane de dolari, provenind în principal din activitățile familiei în domeniul criptomonedelor.
Averea personală a președintelui ar fi crescut cu aproximativ 2,7 miliarde de dolari de la începutul celui de-al doilea mandat, ajungând la circa 7 miliarde de dolari. Această situație alimentează indignarea alegătorilor care se confruntă cu facturi astronomice la încălzire sau prețuri ridicate la combustibil. Un sondaj realizat de Fox News indică faptul că alegătorii sunt acum mai preocupați de corupția guvernamentală decât de inflație sau de prețul benzinei, ceea ce ar putea schimba radical opțiunile electorale în această toamnă.
Evoluția politică globală reflectă o tensiune profundă între contractul social și realitatea economică a cetățenilor. Dacă în trecut naționalismul și populismul autoritar au câștigat teren, în țări precum Ungaria și Serbia balanța pare să se încline din nou spre democrația liberală. Această schimbare de direcție ar putea fi vizibilă și în Statele Unite, dacă mișcarea MAGA va urma soarta altor partide de dreapta consolidate care au fost sancționate de electorat în diverse regiuni ale lumii.