Franța a cunoscut în cursul zilei de sâmbătă o nouă serie de manifestații care au dus la efectuarea a aproape 800 de arestări. În cea de-a treia zi de proteste, autoritățile au raportat o mobilizare care a inclus 291 de acțiuni publice pe întreg teritoriul țării. Conform datelor furnizate de minister, participarea la aceste evenimente a cuprins un total de 320.000 de persoane, dintre care 70.000 s-au aflat în capitală, la Paris.
Ministerul de Interne a efectuat 40.000 de controale pe întreg teritoriul Franței pentru a gestiona situația de pe străzi. Deși numărul de manifestanți a fost mai mic decât în zilele anterioare, impactul asupra ordinii publice a fost vizibil. Autoritățile au raportat 515 incendii declanșate și 36 de magazine degradate, dintre care trei au fost jefuite. Aceste cifre reprezintă o scădere față de 24 octombrie, când s-au înregistrat 69 de magazine degradate și 24 de jefuiri.
În ceea ce privește numărul de rețineri, până la ora 20:00 de sâmbătă, au fost efectuate 565 de rețineri. Această cifră este mai mică decât cele raportate anterior, de 1.435 rețineri pe 24 octombrie și 2.628 pe 17 octombrie. Totodată, membrii forțelor de ordine au fost afectați de violență, înregistrându-se 116 persoane rănite. În seara de Halloween, începând cu ora 20:00 GMT, au fost raportate încă 214 rețineri și 43 de membri ai forțelor de ordine răniți.
Există o discrepanță între cifrele oficiale și cele furnizate de reprezentanții manifestanților. O centrală sindicală care regrupează asociații din licee și universități a estimat că aproape 500.000 de persoane au demonstrat sâmbătă, cu 200.000 de persoane la Paris. Sindicatele susțin că mobilizarea a fost mult mai amplă, menționând că pe 17 octombrie au participat 800.000 de persoane, o cifră similară cu cea raportată și pe 24 octombrie.
Ministerul de Interne a evaluat că mobilizarea de sâmbătă a fost în scădere, fiind cu 22% mai mică decât cea de pe 24 octombrie și cu 42% mai mică față de manifestațiile din 17 octombrie. Evoluția numărului de protestatari arată o tendință descendentă a participării la aceste acțiuni de protest. Totuși, evenimentele de pe stradă au continuat să genereze tensiuni și necesitatea intervențiilor forțelor de ordine pentru controlul situației.
Aceste manifestări sângeroase și instabilitatea socială din Franța apar într-un context de presiuni economice constante. Deși datele actuale se concentrează pe proteste, societatea franceză se confruntă cu provocări legate de costul vieții. În perioade de agitație socială, indicatorii economici și stabilitatea ordinii publice devin subiecte critice pentru guvernul de la Paris, în încercarea de a menține controlul asupra teritoriului și a securității cetățenilor.