Cercetătorii au identificat particule microscopice de siliciu, metal și plastic în creierul unor persoane vârstnice, subliniind o legătură între poluarea aerului și riscul de demență. Un studiu de amploare, care a monitorizat aproape 490.000 de britanici, a demonstrat că persoanele care locuiesc în zone cu concentrații mari de particule fine prezintă un risc cu 14% mai mare de a dezvolta această afecțiune față de cei din regiunile mai puțin poluate.
O echipă de la Rush Alzheimer’s Disease Center, din Chicago, împreună cu alți specialiști americani, a analizat țesut cerebral prelevat de la 11 persoane decedate, cu vârste între 80 și 91 de ani. Analizele au scos la iveală fibre de dioxid de siliciu, filamente din grupa amfibolilor, nanoparticule de plastic, precum și fragmente de metal și carbon. Aceste substanțe au fost detectate în regiuni precum bulbul olfactiv, amigdala și cerebel, sugerând că particulele pot pătrunde în creier fie prin circulația sângelui, fie direct din cavitatea nazală.
Studiile recente arată că particulele fine, cunoscute sub numele de PM2.5, pot cauza modificări structurale la nivel cerebral. Aceste particule, având un diametru de maximum 2,5 micrometri, sunt de aproximativ 30 de ori mai mici decât un fir de păr, ceea ce le permite să pătrundă adânc în plămâni și să ajungă în sânge. Cercetările au evidențiat asocieri între poluare și reducerea volumului cerebral, precum și o îmbătrânire accelerată a organismului la persoanele expuse la concentrații ridicate de poluanți.
Există și o legătură între poluare și demența cu corpi Lewy, o formă de demență după boala Alzheimer. O analiză realizată de echipa coordonată de Xiaobo Mao, de la Johns Hopkins University, pe datele a 56,5 milioane de americani, a indicat un risc crescut de demență cu corpi Lewy și Parkinson în zonele cu niveluri mari de PM2.5. Pentru fiecare creștere de aproximativ 4,1 micrograme pe metru cub a concentrației anuale de PM2.5, riscul de demență cu corpi Lewy crește cu 12%, iar cel de demență asociată bolii Parkinson cu 17%.
Pentru a reduce expunerea, specialiștii recomandă utilizarea hotei în timpul gătitului, evitarea fumatului în interior și întreținerea filtrelor aparatelor de ventilație. Este util de menținut ferestrele închise atunci când calitatea aerului este scăzută și de ales trasee de plimbare departe de traficul intens. Utilizarea unui purificator cu filtru HEPA poate ajuta la reducerea concentrației de particule din locuință, în timp ce monitorizarea calității aerului prin platforme dedicate oferă informații esențiale pentru protecția zilnică.
Reglementările privind calitatea aerului sunt esențiale pentru sănătatea publică, iar standardele oficiale sunt în continuă evoluție. În Uniunea Europeană, o nouă directivă prevede reducerea valorii-limită anuale a particulelor PM2.5 de la 25 la 10 micrograme pe metru cub până la data de 1 ianuarie 2030. Această măsură vizează protejarea populației împotriva efectelor nocive ale poluanților care pot afecta sistemul nervos și sănătatea cerebrală pe termen lung.