Israelienii sunt chemați la urne marți pentru primele alegeri parlamentare organizate după atacurile Hamas din 7 octombrie 2023. Scrutinul are loc într-un context marcat de conflicte regionale intense, tensiuni crescute cu Iranul și diviziuni politice profunde în interiorul țării. Peste 7 milioane de cetățeni au drept de vot, iar rezultatele vor determina direcția politică a statului într-un moment istoric de instabilitate.
Premierul Benjamin Netanyahu încearcă să își mențină poziția de conducere în fața unei opoziții care are ca figură centrală fostul șef al armatei, Gadi Eisenkot. Sondajele indică o competiție foarte strânsă între blocul condus de Netanyahu și partidele care urmăresc să îl înlocuiască la guvernare. În Knesset, legislativul format din 120 de membri, este necesară obținerea a cel puțin 61 de mandate pentru a putea forma o majoritate de guvernare.
Sistemul electoral israelian impune formarea unor coaliții, deoarece niciun partid nu a reușit vreodată în istorie să obțină singur majoritatea parlamentară necesară. Din acest motiv, negocierile dintre diversele formațiuni politice pentru constituirea unui guvern ar putea dura mai multe săptămâni după finalizarea votului. Un rol decisiv ar putea fi jucat de partidele arabe, ale căror mandate pot deveni pivot în cazul în care niciun bloc principal nu atinge pragul de majoritate.
Campania electorală a fost dominată de teme precum securitatea națională și serviciul militar obligatoriu, subiecte care ocupă un loc central în dezbaterea publică. În timp ce Netanyahu și-a concentrat discursul pe amenințările regionale, în special pe tensiunile cu Iranul, opoziția pune accent pe necesitatea unei anchete oficiale. Aceasta din urmă solicită investigarea eșecurilor de securitate care au precedat atacurile din octombrie 2023, punând sub semnul întrebării managementul actual.
Conflictul dintre Netanyahu și Eisenkot include și dispute privind reforma sistemului judiciar și recrutarea militară a evreilor ultraortodocși. Aceștia din urmă beneficiază în prezent de scutiri, o situație care este contestată de o parte semnificativă a societății israeliene. Formațiile din opoziție au promis implementarea unor măsuri menite să consolideze independența justiției și să extindă obligațiile de serviciu militar pentru toate categoriile de cetățeni, pentru a asigura echitatea.
Aceste alegeri sunt organizate într-o perioadă de instabilitate geopolitică majoră, afectată de războiul din Gaza și de situația tensionată din Cisiordania. Viitorul guvern va trebui să gestioneze simultan provocările de securitate internă și relațiile cu partenerii occidentali, în condițiile unor critici internaționale puternice. Primele rezultate parțiale de la ieșirea de la urne sunt așteptate marți seară, însă stabilirea liderului vorbit este condiționată de distribuția finală a mandatelor.