Ilija Srdanović, liderul Listei Studenților din Serbia, a devenit figura centrală în urma rezultatelor alegerilor din 25 octombrie, când mișcarea sa a obținut 140 de locuri din cele 250 disponibile în Parlament. Acest rezultat major permite formația unui guvern de către Lista Studenților, marcând o schimbare politică ce pune capăt celor 14 ani de dominație ai Partidului Progresist Sârb (SNS), condus de Aleksandar Vučić. Succesul electoral a generat reacții internaționale imediate din partea liderilor europeni.
Președintele francez Emmanuel Macron a confirmat pe platforma X că a avut o convorbire cu Ilija Srdanović, fiind ultimul lider european care l-a contactat după scrutin. Alți oficiali care au transmis felicitări includ președintele Consiliului European, António Costa, premierul croat Andrej Plenković, premierul ungar Péter Magyar și comisarul pentru extindere Marta Kos. Din România, președintele Nicușor Dan a felicitat Lista Studenților pe 26 octombrie, subliniind potențialul unui parteneriat mai puternic între România și Serbia prin comunitățile de pe malul Dunării.
Ilija Srdanović, în vârstă de 56 de ani, a urmat o traiectorie neașteptată, trecând de la statutul de profesor universitar puțin cunoscut la cel de lider politic. Născut la Novi Sad și crescut la Vrbas, acesta lucrează încă din anul 1997 la Institutul pentru Boli Cardiovasculare din Voivodina și predă la Facultatea de Medicină din Novi Sad. Ascensiunea sa politică a fost alimentată de rolul de figură a protestelor studențești care au urmat prăbușirii copertinei gării din Novi Sad, un accident care a ucis 16 persoane pe 1 noiembrie 2024.
În perioada de campanie, Srdanović l-a criticat dur pe Aleksandar Vučić pentru violențele exercitate de poliție împotriva protestatarilor și pentru amestecul în autonomia universităților. În septembrie, acesta a fost desemnat să conducă lista de 250 de candidați ai mișcării. Deși a reafirmat angajamentul pentru integrarea europeană, lupta împotriva corupției, independența justiției și libertatea presei, politica externă a Serbiei ar putea rămâne conservatoare. Un punct de tensiune rămâne refuzul de a se alinia la sancțiunile UE împotriva Rusiei, din cauza memoriei colective legate de perioada Milošević.
În ceea ce privește relația cu Kosovo, Srdanović susține că dialogul cu Priștina trebuie să continue, fără a exclude însă posibilitatea revizuirii acordurilor încheiate anterior. Deși este o figură centrală, el a precizat că mișcarea nu are un lider unic, iar candidații vor fi aleși colectiv, componența guvernului urmând să fie votată de deputații aleși. Srdanović a menționat că ar putea accepta o nominalizare pentru funcția de premier, însă alte nume sunt deja vehiculate pentru acest rol.
Printre potențialii candidați pentru funcția de premier se numără Dejan Šoškić, fost guvernator al Băncii Naționale a Serbiei, și profesorul Radomir Saičić. Deși este un actor cheie, Srdanović nu a făcut parte din delegația de patru persoane care s-a întâlnit luni la Bruxelles cu comisarul Marta Kos. Viitorul guvern al Serbiei va depinde de procesul de vot parlamentar și de capacitatea noii forțe politice de a gestiona prioritățile interne și presiunile externe de la Bruxelles.