Supermarketurile din România și din restul lumii sunt deja pline de obiecte tematice, de la schelete și pânze de păianjen până la măști și dovleci luminoși. Această abundență de mărfuri nu doar că răspunde unei cereri existente, dar contribuie activ la crearea ei, sugerând consumatorilor că sărbătoarea este iminentă. Obiectele de decor și dulciurile ocupă raioane întregi, transformând magazinele în depozite de recuzită pentru filme de groază, pregătind terenul pentru celebra sărbătoare a Halloweenului.
Istoria acestui eveniment începe în Europa celtică, prin sărbătoarea Samhain, care marca sfârșitul recoltei și intrarea în perioada întunecată. În acele vremuri, se credea că spiritele se apropie de oameni, iar ritualurile servau drept protecție. Ulterior, creștinismul a adăugat un strat suplimentar prin sărbătoarea Tuturor Sfinților, fixată pe 1 noiembrie. Numele Halloween provine chiar din All Hallows' Eve, reprezentând ajunul acestei sărbători religioase, unde vechile credințe s-au suprapus cu calendarul creștin.
Tranziția către forma actuală a avut loc prin migrația emigranților irlandezi și scoțieni către America în secolul al XIX-lea. În timp ce în Irlanda se foloseau napi pentru sculptat felinare, în America rolul a fost preluat de dovleac. După Al Doilea Război Mondial, tradiția s-a transformat într-o activitate de familie, în special prin obiceiul copiilor de a cere dulciuri vecinilor. Această evoluție a permis industriei de confiscuri să profite enorm de ocazie, transformând petrecerile în practici de cartier.
Impactul economic al acestei sărbători este masiv, în special în Statele Unite, unde consumul este monitorizat atent. Conform datelor furnizate de National Retail Federation, americanii intenționează să cheltuiască aproximativ 13,5 miliarde de dolari pentru Halloween în anul 2026. Aproape jumătate dintre cumpărătorii din acea regiune încep pregătirile încă din luna septembrie. În Europa, inclusiv în România, Halloweenul a fost adoptat mai degrabă prin intermediul divertismentului, filmelor și comerțului, decât prin moștenire directă.
În România, expansiunea a fost vizibilă încă din anii 2000, când cluburile, mallurile și restaurantele au început să organizeze evenimente tematice. În 2005, mallurile bucureștene organizau concursuri de costume și tombole, iar în 2006, cluburile au început să propună petreceri cu vampiri și schelete. Această introducere a fost susținută puternic de vizibilitatea produselor din supermarketuri, unde logica pieței transformă vizibilitatea mărfii în familiaritate și, ulterior, în participare activă a consumatorilor la sărbătoare.
Interesant este că folclorul românesc conține elemente similare, precum noaptea Sfântului Andrei, când se credea că strigoii umblă printre oameni. Totuși, în tradiția locală, usturoiul era folosit ca protecție reală, nu ca accesoriu amuzant. În timp ce Halloweenul se manifestă prin decoruri de plastic, în zone precum Transilvania, Banat sau Maramureș, Luminația rămâne o tradiție serioasă de pomenire a morților la începutul lui noiembrie, oferind o altă perspectivă asupra temei trecerii dintre lumi.