Parlamentul Bulgariei a adoptat, pe 4 noiembrie, în prima lectură, un proiect de lege privind protejarea limbii bulgare, inițiat de partidul naționalist Vazrazhdane. Propunerea a fost susținută de 153 de parlamentari, fără voturi împotrivă sau abțineri, în timp ce reprezentanții Mișcării pentru Drepturi și Libertăți (DPS) au ales să nu participe la vot. Această inițiativă legislativă vizează stabilirea unui cadru unitar pentru utilizarea limbii bulgare în administrație, educație, mass-media și comunicarea electronică.
Proiectul impune obligația utilizării limbii bulgare în diverse inscripții și mesaje publice, acoperind elemente precum clădirile, vehiculele sau uniformele funcționarilor. Totuși, textul permite și transliterarea cu alfabet latin a acestor inscripții, sub cea scrisă în chirilică, conform regulilor de transliterare din Bulgaria. Deși inițiatorii susțin că măsurile sunt necesare pentru a proteja limba și alfabetul chirilic în fața utilizării tot mai frecvente a limbii engleze, prevederea privind literele latine a generat reacții imediate.
Pe rețelele sociale, cetățenii au reacționat cu ironie, făcând legătura între această posibilitate și stilul informal de scriere numit „shlyokavitsa” sau „maymunitsa”. Această formă de scriere, cunoscută și sub denumirea de „scrierea maimuțelor”, presupune utilizarea alfabetului latin, a cifrelor sau a altor simboluri pentru a reda cuvintele bulgărești. Fenomenul a apărut inițial din necesități tehnologice, precum lipsa suportului pentru chirilică pe vechile tastaturi sau dispozitive SMS, dar a căpătat ulterior o conotație pejorativă, fiind asociată cu o scriere neîngrijită.
Politologul bulgar Dimitar Keranov a declarat că proiectul ar putea avea efectul opus celui promis, deoarece este vag și ar putea crea o scriere paralelă absurdă. El susține că nu există o amenințare reală la adresa limbii bulgare, fiind limba oficială a țării, și că utilizarea englezei pe inscripții este utilă pentru turiști. Keranov a comparat situația cu impunerea alfabetului chirilic pentru limba română sau germană, subliniind că astfel de măsuri ar afecta imaginea Bulgariei, țară care a adus chirilica în Uniunea Europeană.
Votul din prima lectură este considerat de experți ca fiind unul simbolic, deoarece este dificil pentru politicieni să voteze împotriva ideii de „protejare a limbii”. Parlamentarii au stabilit un termen de trei săptămâni pentru depunerea amendamentelor, perioada în care prevederile pot fi modificate înainte de a doua lectură. Rezultatul final va depinde de modificările propuse, determinând dacă proiectul va păstra caracterul controversat sau dacă va fi ajustat substanțial pentru a evita confuzia în spațiul public.
Bulgaria deține un rol istoric esențial în dezvoltarea alfabetului chirilic, un element cultural major pentru regiune. Datorită acestei moșteniri, alfabetul chirilic a fost recunoscut oficial la nivel european ca fiind al treilea alfabet oficial al instituțiilor UE, alături de cel latin și cel grec, reprezentând un pilon de identitate culturală și lingvistică pentru țara de la Sofia.