Un tânăr de 24 de ani, identificat ca Rareș Andrei Berihoi, originar din Iași, a fost dat în urmărire internațională în anul 2025 după ce a fugit în Italia. Această acțiune a urmat imediat după ce acesta a fost condamnat la o pedeapsă de 5 ani de închisoare cu executare. Condamnarea a fost pronunțată pentru ucidere din culpă, în urma unui accident rutier extrem de violent care a dus la pierderea unei vieți.
Autoritățile italiene au refuzat însă extrădarea bărbatului către România, invocând condițiile de la penitenciare ca motiv pentru decizia de a nu-l preda. Rareș Andrei Berihoi, domiciliat în Ciurea, urma să fie încarcerat la Penitenciarul de Maximă Siguranță Iași. Din cauza acestui refuz, Tribunalul Iași a anunțat că se află în prezent în curs de desfășurarea procedurii aferente pentru ca executarea pedepsei de închisoare să aibă loc direct în Italia.
Tragedia care l-a trimis în judecată a avut loc în noaptea de 26 spre 27 septembrie 2021, pe Bulevardul Independenței. Rareș Andrei Berihoi conducea un Audi A8 cu o viteză de aproape 150 km/h când l-a lovit pe Pavel Bârzu, un bărbat de 58 de ani. Impactul a fost atât de violent pe trecerea de pietoni încât victima a decedat pe loc, trupul fiind rupt în două în urma accidentului.
Deși procurorii au formulat acuzații de omor, instanța de la Tribunal a modificat încadrarea juridică la ucidere din culpă. Inițial, șoferul a fost condamnat la 3 ani de închisoare cu suspendare, judecătorul menționând că secționarea trupului victimei a fost cauzată de structura mașinii și de o muchie a capotei. Totuși, la apel, în septembrie 2025, instanța a emis un verdict final de 5 ani de închisoare cu executare.
Cazul lui Rareș Andrei Berihoi se adaugă unei liste de persoane care au utilizat ceea ce se numește „filiera italiană” pentru a evita executarea pedepselor. Printre persoanele care au căutat protecția în Italia pentru a nu fi încarcerate în România se numără Alina Bica, Ionel Arsene sau Mario Iorgulescu. Aceste persoane au încercat să utilizeze procedurile de extrădare pentru a evita penitenciarele românești.
Procesul de extrădare și evaluarea condițiilor de detenție reprezintă un mecanism juridic complex în cadrul Uniunii Europene. Când un stat membru consideră că standardele de tratament în penitenciare ale unui alt stat nu respectă normele europene, acesta poate refuza predarea unui cetățean. Această situație juridică transformă modul în care sunt executate sentințele penale pentru persoanele care fug din țară.